Care easte Ripublica Moldova?

Ripublica Moldova feaţe unâ jgl’ioatâ ghiganticâ pi calea a l’ei europeanâ şi, cu acte în regulă, îndreadze integrarea tru organizaţia comunitară a bitrânului continentu. Disigura, zburâm di asociare şi nu, ninca, di aderare, ama easte fără di altâ un mare progres a li tinirâ ripublicâ fostu sovieticâ, un succes esenţial trâ care prinde sibâ hiritisiţ decidenţâl’i di la Chişinău şi cetăţean’l’i moldovean’i. Ma multu că aestă opţiune v’ine în condiţii extrem di dure (serte), cu evoluţii rapide şi violente. Cându Ucraina viţină, cu care Republica Moldova are aţea ma lunga frontieră, lo apofase şi ea că va m’eargâ pi calea europeană, Rusia îl’i lo, pur şi simplu, un parte di teritoriu, peninsula Crimeea, şi secesiunea armată şi sândziroasă acâţǎ Estul di nângă Rusia. Republica Moldova însăşi si confruntǎ cu aestâ turlie di sancţiune ţi si fâniruseaşte atumţea cându statulu are vreare să evolueadzâ independentu. Tru 1990, cându moldovean’l’i îşi afirma identitatea naţională, şi câfta ndreptul la limbă, alfabet, cultură şi istorie, tru Estul di dinclo di Nistru fu lansată unâ secesiune susţânută de-a ndreptul cu tancul di Armata Aroşe.

Marius Tiţa, 30.06.2014, 22:04

Ripublica Moldova feaţe unâ jgl’ioatâ ghiganticâ pi calea a l’ei europeanâ şi, cu acte în regulă, îndreadze integrarea tru organizaţia comunitară a bitrânului continentu. Disigura, zburâm di asociare şi nu, ninca, di aderare, ama easte fără di altâ un mare progres a li tinirâ ripublicâ fostu sovieticâ, un succes esenţial trâ care prinde sibâ hiritisiţ decidenţâl’i di la Chişinău şi cetăţean’l’i moldovean’i. Ma multu că aestă opţiune v’ine în condiţii extrem di dure (serte), cu evoluţii rapide şi violente. Cându Ucraina viţină, cu care Republica Moldova are aţea ma lunga frontieră, lo apofase şi ea că va m’eargâ pi calea europeană, Rusia îl’i lo, pur şi simplu, un parte di teritoriu, peninsula Crimeea, şi secesiunea armată şi sândziroasă acâţǎ Estul di nângă Rusia. Republica Moldova însăşi si confruntǎ cu aestâ turlie di sancţiune ţi si fâniruseaşte atumţea cându statulu are vreare să evolueadzâ independentu. Tru 1990, cându moldovean’l’i îşi afirma identitatea naţională, şi câfta ndreptul la limbă, alfabet, cultură şi istorie, tru Estul di dinclo di Nistru fu lansată unâ secesiune susţânută de-a ndreptul cu tancul di Armata Aroşe.

Şi în prezentu, Transnistria easte un conflictu îngl’iţat, adică un spaţiu care evolueadză după propriile reguli, susţânut di Moscova, unâ parte a Republicâl’ei Moldova scoasă cu forţa di sum juridiscţia centrală. Reacţiunea cripto-comunistă, sovietic nostalghică şi pro-rusă si reactiveadză di câte ori Republica Moldova îşi caftâ dreptul la decizii proprii şi promise că şi tru cazulu a demersului european va acţioneadzâ tr-a lâxire aţistă orientare cu una pro-rusă, estică. Istoric, prezenţa aţistui spaţiu românescu în sfera di interes insistentu a Rusil’ei easte un bair di abuzuri şi rapturi, cu foartica pi hartă. Prima oarâ, tru 1812, Rusia, agiumtâ până la Nistrul a Moldovâl’ei, impune a Turchiil’ei un actu prin care aestua îl’i cedeadză un teritoriu care nu-l’i aparţinea. Eara giumitate di principatulu a Moldovâl’ei, partea di anamisa di Nistru şi Prut, di la Marea Neagră până tru curiile nordiţe ai Orheiului, cunoscută sum numa di Basarabia. Aţistâ numâ fu priloatâ şi di gubernia rusească impusă tru aestu spaţiu. Tru 1918, la câdearea a imperiilor europeane, inclusiv a ţilui ţaristu, Basarabia şi basarabean’l’i aleapsirâ să si alichească la regatulu a Româniil’ei, başi ninte ca ardelean’l’i şi bucovinean’l’i să aibă ocazia să u facă.

Tru 1940, Stalin reuşeaşte să arăzgânseascâ aestă opţiune democratică a basarabean’ilor şi arupe diznou Basarabia di-tru spaţiul a l’ei firescu, aţel a miletil’ei (naţil’ei) românâ.

Atumţea, machiaveliculu specialistu sovietic în probleme naţionale, sândzirosulu dictator Stalin, deade a Româniil’ei un ultimatum pi care lu aghun’usi cu ocuparea rapidă a Basarabil’ei. Cu tut aţel creion nervos cu care lo Basarabia di la România, amputǎ aestu spaţiu, tâl’inda teritorii, bane şi destine. Tru 1991, fosta Republică Sovietică îşi proclamâ independenţa, şi l’ia di-tru Estu unâ insurecţie secesionistă. Di aproapea un cirec di secol, Republica Moldova alumtâ trâ iţe jgl’ioatâ ţi u faţe tru consolidarea a independenţâl’ei, trâ modernizare şi dezvoltare, trâ integrarea tru sistemulu a democraţiilor occidentale. Tute aţiste sacrificii şi eforturi suntu recunoscute pri-tru simnarea a Asociaril’ei la Uniunea Europeană, iara di aoa şi înclo, ştim multu ghine, aderarea dimplină şi funcţională va hibâ ndreaptâ printr-un efortu comun, european.