Cadurlu a unlui summit
Zelenski şidzu dipi tru mesea di caduru cu pareia di Vilnius, neise, spun născănţă, dipu ălu diadiră di mănaru. Zelenski şidzu nanăparti, vărnu nu lu-diadi di mănadu, spun alță.
Marius Tiţa, 19.07.2023, 14:51
Zelenski şidzu dipi tru mesea di caduru cu pareia di Vilnius, neise, spun născănţă, dipu ălu diadiră di mănaru. Zelenski şidzu nanăparti, vărnu nu lu-diadi di mănadu, spun alță. Neise, preziditutulu ali Ucraină fu tamam iu lipsea s’hibă, tru kirolu a summitlui NATO di Vilnius, iu să zbură multu ti yinitorlu a lumillei, tru contextul a fuvirsearillei faptă di Rusia contra a văsiliillei a lui. Tru cadurlu di bitisită, “di familie”, preziditutulu Zelenski nu s’veadi, di itia că loa parti maş lidirlli a văsiliiloru membre ale NATO. Ucraina nu easte membră ali organizație nord-atlantică, dimi nu lipsea s’hibă tru caduru. Di idyea ispeti, niţi Suedia nu fu reprezentată tru cadurlu ufiţialu.
Summitlu NATO di Vilnius avu pi lista a prioritățlor tamam aesti probleme, admiterea ali Suedie și ali Ucraină. Suedia faţi parte ditu ună dalgă di tindiari a NATO cari acăţa tu isapi și Finlanda. Aestă văsilie, ama, s’hărsi di procedura accelerată și la Vilnius a fu tru cadurlu a membrilor cu tuti ndrepturli. Suedia și Finlanda era tru grupul a văsiliiloru scandituave cari nu s’ayuñiusea s’adiră la NATO. Suedia avea ună politică di neutralitate, di niminteari tu polimi, kiro di dauă secole. Aestă politică feaţi ca, tru Al Doilea Război Mondial, Suedia s’nu hibă aputrusită niţi di ghirmañi, cum fu Norvegia, niţi di sovietici, cata cumu Finlanda. Di aestă ispeti, Norvegia agiumsi membră fondatoare a NATO, iara Finlanda şidzu largu di Alianță, avânda unu lungu sinuru comun și ună istorie complicată di viţinătati cu Uniunea Sovietică. Când, ama, Rusia numata acăţă tu isapi niţi ună reglementare internațională ică di bunili practiţ diplomatice și aputrusi, Ucraina, văsiliili scandituave akicăsiră că viţinătatea cu Rusia easti di mari piriclliu și lipseaşti s’caftă adirarea la organizația di auto-apărare a văsiliiloru democratice ditu Vestul Europei și Nordul Americii. Turchia, cari easte și ea membră cu vicllimi a NATO, nica di anda eara viţină cu URSS, akicăsi, ama, s’aibă profituri personale dupu căftărli a aţiloru dauă văsilii scandituave. S-ncuntră și nica u ambudyiusi aderarea a lor, ma amănatu maş ali Suediei, invocânda probleme di sinferu personal. Easte cunuscută politica ali Turchie, văsilie NATO, neise, cu aprukeari di Rusia și di belicoslu a llei lider.
Vilnius, nu sinferurli comuni a membrilor NATO au adus Turcia la mindueri ma buni andicra di aderarea ali Suedie că problemele economiţi. Aeastia feaţiră s’caftă favoruri nu di tip NATO, că ditu arada aţiloru speţifiţi Uniunillei Europene. Di altă parte, Turchia easti văsilia cu nai ma lunga tru kiro căftari ti candidatură la aderarea la Uniunea Europeană, ama stagnarea tru aestu proţesu tut di itia ali Ankara, cari promova ună cali işiş, ţi nu tiñisea căftărli UE. Insistența ali Ucraina tra s’hibă aprukeată tru NATO easti cunuscută, idyea cum apandisea easti aţea cunuscută. Ucraina ari andrupari babageană di partea a țărilor NATO, tra s’ţănă keptu la aputrusearea criminal ali Rusie. Cadealihea că, Ucraina nu putea s’adera la NATO la aţelu ditu soni summit di la Vilnius. Easti un lucru normal, cum normal easti ca Ucraina s’caftă aesta cu insistență. Idyea normal easti ca NATO să zburască ti aderarea ali Ucraina. Contra-argumentele yin di la propaganda arusă, ateali cari invocă ună ași-dzăsă tăxeari a NATO că va s’agiungă la sinurli ali Rusiei, că di aestă itie fu atacată Ucraina. Cum u spusimu, askirladzlli NATO și aţelli ali URSS mutrea pisti linia a sinurlui comun nica ditu 1952, când agiumsiră membre ale Alianței Turcia și Gărţia, tamama tra s’hibă ţănutu sum control conflictul istoric anamisa di aesti dauă văsilii.
Tru 2004, unăoară cu România, agiumsiră membre ale NATO și ateali trei ripubliţ baltiţi, Estonia, Letonia și Lituania, aputrusiti di URSS tru 1940, independente, diznău, ditu 1990-1991. Ase, ditu 2004, Rusia și NATO au un altu sinuru comunu, pi tută lundzimea a sinurlui a llei cu aţeali trei republici baltice. Ma multu, cama di trei meşi, aţelli 1.340 di km di sinuru comună, ditu Est, agiumsiră s’hibă sinurlu ali Rusie cu NATO. Aţea ţi putu s’evită URSS, impunânda neutralitatea ali Finlandă, aprăftăsi regimul Putin, cu afuvirsearea contra ali Ucraina, cari li aspăre văsiliili democratiţi și li adusi, di urgență, sumu umbrela NATO și tru cadurlu ufiţialu di Vilnius
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
