Brexit – iu arhiuseaşte şi iu si bitiseaşte

Niţiuna di aţeale dauă întribări nu pot sa aibă răspunsuri clare. Ieşirea Maril’ei Britanie din organizaţia comunitară europeană arhiusi ninte ca aesta să hibă membră a comunitatilei creată pi baza Tratatului di la Roma, simnat aoa şi 60 di an’i. Brexitulu arhiusi la iţe opoziţie şi excepţie care implică Marea Britanie. Arhiusi cându si aflăă rezultatulu a votului di-tru cirişar trecut, arhiusi şi cându reprezentantul permanentu britanic la Uniunea Europeană îl’i înmânăă scrisoarea finală a unui Donald Tusk arâmas ca cheatrâ dinintea a greului momentu. Atumţea, preşedintile a Consiliului European spuse ună frază istorică, rezumândalui toate sentimentile pi care puteam şi putem să li avem: nâ easte deja dor di voi! Tot timpul feaţe eforturi să apară neafectat şi pragmatic într-un divorţu” pi care niţiun om, cu excepţia unor milioane di britaniţ, nu-l dori, nu-l vru. Di afom’ia că procesulu ţi urmeadză va hibă unulu extrem di pragmatic, tru care lipseaşte să hibă disfapte legături cu greu realizate de-a lungul a patru dechenii şi giumitate. Şi aesta ma că easte să luăm în calcul maşi an’il’i di cându Marea Britanie easte membru efectiv a comunităţâlor europeane. Ama exiistă ună întreagă istorie a integrarilei şi a eforturilor trâ creare un drum inexistentu până atumţea, un drum, unâ cale ţi să ducă la ună Europă unită, prosperă şi paşnică, irin’iatică.

Marius Tiţa, 02.04.2017, 21:01

Niţiuna di aţeale dauă întribări nu pot sa aibă răspunsuri clare. Ieşirea Maril’ei Britanie din organizaţia comunitară europeană arhiusi ninte ca aesta să hibă membră a comunitatilei creată pi baza Tratatului di la Roma, simnat aoa şi 60 di an’i. Brexitulu arhiusi la iţe opoziţie şi excepţie care implică Marea Britanie. Arhiusi cându si aflăă rezultatulu a votului di-tru cirişar trecut, arhiusi şi cându reprezentantul permanentu britanic la Uniunea Europeană îl’i înmânăă scrisoarea finală a unui Donald Tusk arâmas ca cheatrâ dinintea a greului momentu. Atumţea, preşedintile a Consiliului European spuse ună frază istorică, rezumândalui toate sentimentile pi care puteam şi putem să li avem: nâ easte deja dor di voi! Tot timpul feaţe eforturi să apară neafectat şi pragmatic într-un divorţu” pi care niţiun om, cu excepţia unor milioane di britaniţ, nu-l dori, nu-l vru. Di afom’ia că procesulu ţi urmeadză va hibă unulu extrem di pragmatic, tru care lipseaşte să hibă disfapte legături cu greu realizate de-a lungul a patru dechenii şi giumitate. Şi aesta ma că easte să luăm în calcul maşi an’il’i di cându Marea Britanie easte membru efectiv a comunităţâlor europeane. Ama exiistă ună întreagă istorie a integrarilei şi a eforturilor trâ creare un drum inexistentu până atumţea, un drum, unâ cale ţi să ducă la ună Europă unită, prosperă şi paşnică, irin’iatică.

Până tru sone, britaniţâl’i au demonstrată că vidzură în toate aeste eforturi unificatoare maşi restricţii la propriile opţiuni naţionale, la propria suveranitate, pâzare şi sistem juridic. Din recentile declaraţii a susţânătorilor a Brexitului poate să si achicâsească, să si anţileagă că si are dor trâ decuplarea tamam di la aspectile concrete a spaţiilor europeane comune realizate până în prezent, aţeale mai importante în discuţia dispre avantajile a calitatilei di membru a Uniunil’ei Europeană. Tru aţiste dzâle, bolovanulu, zvol’ilu mare a Brexitului fu pimtu pi panta realitatilei. Ştiam cum va să si facă aţist lucru şi aţeastă primă procedură fu respectată. Ama niţunom nu ştie exactu ţi viteză şi ţi masă critică va l’ia aţist proces, ţi va să si facă pi parcurs, care va rămână după treaţirea l’ei şi în ţi stare. Tru scrisoarea l’ei di 6 păgin’i, premierulu britanic Teresa May spune că ţara l’ei va să negociadză cu Uniunea Europeană un parteneriat special ţi să cuprindă şi economia cât şi securitatea. Politicianulu britanic caftă respectu reciproc, atenţie marită trâ cetăţean’i, grijă/angâtan trâ relaţia cu Irlanda, care va rămânâ tru Uniunea Europeană, cooperare în promovarea a valorilor europeane”.

Un acordu cu Uniunea Europeană pare să hibă dorinţa, dorulu aţel mai marile a politician’ilor separatişti di la Londra. Di dincoaţe di Canalulu a Mânecâl’ei deja sunt trasate decizii mai apofăsite, cu scupolu canda să spună a britaniţâlor că nu va să si acceptă selectarea maşi a domeniilor care si poate să convină a luştor, ca atumţea cându si aleg cireaşile aţeale bune dintr-un coş împlin. Mai strictu, pi mai puţân di ună pagină, Consiliul European evoocă, aduţe aminte ideea a unui acordu ama îşi propune, mai nâinte, să hibă stabilite criteriile a negocierilor cu Londra. Cetăţeanil’i şi afacerile sunt prioritare şi trâ comunitari maşi că apare şi un al treilea elementu, statile membre. Evident, Uniunea Europeană easte ună construcţie mai complexă dicât un stat chentralizat ahtare turlie că elmentile specifiţe v’in şi din partea statilor membre. Di aţea aform’ie, decizia di a garantare şi promovare interesile a statilor membre easte esenţială trâ procesulu di negociare a fudziril’ei a li Mare Britane. Altă turlie, preşedintile Donald Tusk spuse că nu easte niţiun motiv să si consiideră că declanşarea ofiţială a Brexitului va hibă un momentu fericit. Toţ european’il’i şi aproapea giumitate di britaniţ sunt în favoarea drumului comun şi nu a retradzirilei britanică. Ama, dzâse Tusk, considerânda eronat că aestua easte un paradoxu, Brexitulu li uneaşte mai multu pi aţeale 27 di state care continuă calea împreună, cu şi mai mare determinare.

Autor: Marius Tiţa

Armnipsire: Hristu Steriu