Brasiliana

Un campionat mondial di fotbol dizvârtit tru Brazilia easti cadealithea unâ metaforă. Putem sâ u videm ca hiindalui nai cama şcurtă metaforă, dimec Pele, numa a legendarlui fotbalistu cari anyilici tru chirolu tru cari fotbalu eara ma importantu di energhia nucleară şi politica internaţională deadun.

Marius Tiţa, 17.06.2014, 16:09

Un campionat mondial di fotbol dizvârtit tru Brazilia easti cadealithea unâ metaforă. Putem sâ u videm ca hiindalui nai cama şcurtă metaforă, dimec Pele, numa a legendarlui fotbalistu cari anyilici tru chirolu tru cari fotbalu eara ma importantu di energhia nucleară şi politica internaţională deadun.

Ediţia dit aestu an a Mondialui di fotbal nu easti prota cari s-dizvârteaşti tru Brazilia, dimi easti a daua. Prota s-ţânu tru 1950 şi însimneadzâ tânearea diznău ali competiţie cari nu mata s-avea dizvârtitâ dit 1938, di furn’ia a polimlui, cadealihea. Mondialu brazilian dit 1950 nsimnă intrarea a fotbalului tru epoca modernă actuală. Atumţtea fu dişcl’isu şi nai ma marli stadion dit lumi, cunuscutlu Maracana. Brazilia nu amintă Campionatlu Mondial di fotbal pi cari lu ndreapsi tru 1950. Protlu titlu vini dupu dauă ediţii, tru 1958, tru Suedia, iara doilu titlu unâ ş-unâ, la ediţia yinitoari, aţea dit 1962.

Tru 1966, tru Anglia, Brazilia avu unâ evoluţie multu slabă, ama s-toarnâ giuneaşti dupu 4 an’i, tru Mexic, iu amintă treilu titlu nica şi ndreptul tra s-armânâ tră daima tru nicuchiratâ cu Cupa Jules Rimet. Yinitorlu titlu fu amintat dupu 24 di an’i, tru Statili Uniti ali Americâ, cându Brazilia azvimsi Italia la aminarea a topâl’ei tra departajari. Tru ediţia yinitoari, tru Franţa, Brazilia agiumsi tru finală ama nu şi la aminărli di departajari, hiindalui azvimtă di vasilia nicuchiră, Franţa, cu 3 la 0. Ş+lo revanşa dupu alţâ 4 an’i, la protlu mondial dizvârtit tru dauă vasilii, tru Coreea di Sud şi Japonia.

Eara V-lu titlu mondial amintat di nai cama titrată naţională di fotbal şi goala participantă la tuti ediţiile, 20, dizvârtiti până tora. Brazilia şi Italia, cari yini pi loclu 2 tru clasamentu, cu 4 titluri, suntu pareili goali cu dauă titluri consecutivi, iara deadun cu Germania suntu maşi eali goali cari agiucarâ trei finali unâ dupu alantâ. Cum spuneam, brazilien’il’i u amintarâ di 5 ori cupa di amintâtor a Campionatlui mondial di fotbal. Când u feaţirâ a treia oară, tru 1970, Cupa Jules Rimet, numasită aşi după numa a aţilui di ma nâinti prezidentu FIFA, armasi tră totna tru nicuchirata ali Brazilie. Ti amârtie, cupa di asimi placatâ cu malâmâ fu furată tru 1984 şi numata fu recuperată. După ţi prota cupă fu amintatâ tră daima di brazilieni, fu adratâ unâ nauă, aestă oarâ dit malâmâ di 18 di carati.

Tru aestu an s-umpli şi un secol di la prota partidâ a naţionalâl’ei ali Brazilie, cari s-tânu tru 1914, şi avu un rezultat negativ, Argentina amintândalui cu 3 la 0. Istoria a fotbalului easti mplină di dati şi ţifri expresivi, ama şi di lucri pi napandica, di hromâ şi căldură. Brazilia cari easti tora nicuchirâ a Mondialui di fotbal ş-aduţi ma puţân cu carnavalu perpetuu cu cari u acredităm şi ma multu cu unâ vâsilie mari cu multi problemi suţiali. Criza ahurhitâ tru 2008 alăsă toarâ ahândoasi şi pi continentul sud-american, nica si tru Brazilia. Dimi, aestâ easti di ndoi an’i un exemplu di dezvoltare economică, cu ritmuri analti di crişteari cari u feaţira membră a nâscântor grupuri ad-hoc, catacum BRICS, adrati dit vâsilii emergenti.

Aestu lucru angrică ti alidzearea ali Brazile tra s-hibâ nicuchira a Mondialui ţi tamam ahurhi. Tra s-ndredz un ahtari evenimentu nu easti un lucru aplo icâ lişor. Şi niţi nu easti ieftin. Hargea s-agioacă cu miliardili di dolari, anamisa di 8 şi 13, lucru ţi easti lugursitu cabaia tră societatea braziliană agudită di criză. Grevili s-adâvgarâ tru idyiul chiro cu diţcl’idearea a Mondialui brazilian ama ari nâdie că irin’eaticlu spirit olimpic va lu facâ diplo fair play-lu aştiptat maxus di pi chilimea veardi. Mondialu di fotbal 2014 intră tru istorie di cându s-lo apofasea tra s-dizvârteascâ tru Brazilia.

Tora, s-nă harsim di fotbal, idyealui cu un café şi unâ muzică buni.

Armanipsearea: Tascu Lala