Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Boaţea a popolului şi vrearea a zeilor


, 26.06.2016, 22:04


Mahmureala, chefea mârinată, a dimneaţâl’ei di după referendum faţe ca lucrile să si veadă nâheamă diferit. American’il’i nâ fac urminie să avem angâtan ţi avem dor sâ hibâ, că si poate să si facă aţea ţi vrem. Cu boaţea clara a referendumului, britaniţâl’i spusiră că vor ca ţara lor să nu mata hibă tru Uniunea Europeană. Si declanşeadză, aşi, ună procedură extrem di complexă di ieşire di-tru marile mecanismu european. La final si poate să putem sâ dzâţim că ieşirea di-tru Uniunea Europeană fu aţel mai importantul proiect derulat di Londra în planulu a construcţil’ei europeane. Ieşirea Maril’ei Britanie easte un fenomen complex care va sâ afecteadză multe domenii, mai puţân moneda comună, care nu funcţiona în Marea Britanie, şi mentalitatea pro-europeană, care easte elipse trâ majoritatea cetăţen’ilor britaniţ. Sigura, sunt multe aspecte nicunoscute a luştui proces, iar multe di anticipări nu va să hibă confirmate. De fapt, situaţia aduţe la vidzută cu treaţirea di la comunism la capitalism, bânată tru Estul european, după 1989. Adică, niţiun nu ştea cum si faţe aşi ţiva di aform’ia că nu si avea bâgată vrunâoară problema ieşiril’ei paşnică, tru irine, di sum influenţa comunismului sovietic. Atumţea, aoaţe, tru Estu, nu popolul zbura, că forţa dictaturilor. În lumea democratică europeană, ama, nu forţa liderilor are ultimulu zbora, că popolul da cumanmdu a liderilor, inclusiv pri-tru referendum.



Ţi cara că fu un proiectu adresat eminamente a cetăţean’ilor, unificarea Europâl’ei si agudi di mai multe ori di efectul di referendum. Tru 1975, la şcurtu chiro după greaua şi cu cheadiţea a l’ei aderare la Comunitatea Europeană di atumţea, Marea Britanie feaţe un referendum asupra a liştei implicare, ama atumţea au amintară pro-european’il’i. Şi amintară ahât di clar că, multu chiro, zborulu referendum nu mata fu pronunţat dinclo di Canal. Puţân’i nâ mai aduţim aminte di dimult dispăruta idee di Constituţie europeană, ahât di la modă cu un decheniu ninte. Tru cirişar 2005, 3 milioane di olandezi dzâsiră, la urne, că vor ahtare lucru, ama 4,7 milioane u respinsiră ideea. Eara primulu referendum în Olanda tru ultimile 2 secole şi eara consultativ. Ama Constituţia europeană fu aneantizată şi cu boaţea a francezilor care, cu ndauă dzâle ninte, avea respinsă şi el’i aţist proiectu. Nu ma diparte di andreu anulu tricut, da’ezili votară, la un referendum, menţânirea a derogărilor di la reglementările mutrinda justiţia şi afacerile interne, domenii intens reproşate a Româniil’ei.



Danezil’i avea loată aeste favoruri tru 1992, cându avea respinsă, tot prin referendum, tratatulu di la Maastricht, aţel care instituie Uniunea Europeană insăşi. Danemarca easte, arada di Marea Britanie şi di Suedia, ună di ţările a UE care nu au introdusă moneda comună, euro. Ea are intrată în organizaţia comunitară, tru 1973, împreună cu Marea Britanie, arada di care avea constituită ună organizaţie paralelă, Asociaţia Europeană a Liberului Alâximintu. Si mata ţânu un referendum şi tru 1993, iar Danemarca aprobăă Tratatulu di constituire a Uniunil’ei Europeană, Tratatulu di la Maastricht. Tru aestu chiro, textul fu îmbunătăţit cu derogări importante, fapt care lu feaţe acceptabil trâ boaţea a popolului danez. Easte puţân probabil ca derogările să avea salvată destinul european a Maril’ei Britanie, ţi cara că, iatu, fuvirsirea cu referendumulu, cu boaţea popolului, funcţionă în construcţia europeană. Discuţia dispre apartenenţa Maril’ei Britanie la Uniunea Europeană easte, ama, mult para amplă, piste iţe negocieare a unor detalii. În plus, si poate ca un teoretic referendum tru alante 27 di ţări di-tru Uniunea Europeană să susţână dispărţârea di Marea Britanie cu procente multu ma mări dicât aţele reuşite, tora, di Farage, Johnson and Co.


Autor: Marius Tiţa


Armanipsire: Hristu Steriu

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company