Aţeali trei monedi a lumil’ei
Nai cama invocată monedă tru aesti dzăli tru România nu fu niţi dolarlu, niţi euro şi niţi barimu leulu românescu. Tru aesti dzăli, politicien’il’i, bancherl’ii, opinia publică şi ndauâ dzăţ di n’il’ di român’i eara cu ocl’il’i patru ti evoluţiili ligati di francul elveţian. Moneda dit Ţara a cantoanilor nu ari altă puteari tru România andicra di alti valuti vărtoasi. Ma multu, urdinarea a l’ei easti cabaia n’icsurată, di multu di multu s-ma multu.
Marius Tiţa, 26.01.2015, 14:54
Cursul a l’ei aduţi zn’ie ama cabaia multu tră aţea că, la un momentu dat, tru chirolu anda s-deadiră multu lişor mpărmuturli di consum tră populaţie, mulţă român’i caftară şi amintară mpărmuturi tru franci elveţiean’i. Dimec, niţi un ditru aeşti debitori nu apruche, dimi nu lo moneda elveţiană că masi mpărmutlu cari lă si deadi fu faptu isapi la cursul a monedăl’ei elveţiană. Acă eara ca ti ciudie s-faţ afaceri, nica ş-cu bănţăli, tru ună monedă fără impactu internaţional, atumţea s-dădea mparmuturi şi tru yeni. Dimec, fapti isapi la cursul a monedăl’ei japoneză. Lă si spusiră monedi exotiţi, ti furn’ia că aproapea tuţ beneficiarl’ii niţi nu li avea vidzută vărăoară.
Ama nu musuteaţa ică exotismul a aistor valuti ăl’i feaţiră pi români să-şi leagă borgili nica şi yinitorlu di mira a lor că faptul că aţeali mparmuturi, exprimati tru franci elveţieni, avea un toc ma n’ic andicra di aţeali tru dolari ică euro. Ma multu, căftărli ti darea a lor eara multu aplo, criminal di aplo, să spuni tora. Aţel’i cari nu tin’isea căftărli stricti a născăntor mpărmuturi tru euro ică dolari apela la francul elveţian. Şi tră furn’ia că bănţali avea ună mari disponibilitati ti exploatarea a aistui produs bancar, nica s-cu impresia că moneda elveţiană easti ma ieftină, dusiră la ună explozie a mpărmutaril’ei tru francil’i a cantoanilor.
Tru aestu chiro, cursul a goalăl’ei monedă numasită franc cari nica lucreadză, după băgarea tru practico al euro şi dispariţia a francilor francezi ică belgien’i fu alăsată s-evolueadza libir, pi thimel’ilu a născăntor aprecieri semnificative şi ali apofasi politică. Liberalizarea a francului elveţian easti evoluţia cari bagă căpachi pi ună evoluţii semnificativa a cursului aistei monedă. Impactul tră creaştirea a cursului a l’ei ari efecti diverse ama ti debitorlu român li ari pi aţeali nai cama ti ciudie. Aşi cum cundil’eam, român’il’i niţi nu vidzură francul elveţian ama sed cu ocl’i pi el di an’i di dzali, ună s-ună dupu simnarea a acordului di mpărmut.
Atumţea s-achicasi că anaparti di problema a toclui, cari eara cum ţi s-hibă n’ic, yini niaştiptata aprecieri a francului. Cum român’il’i cu borgi nu au amintatiţi tru franci elveţien’i, mpărmutlu a lor fu tut chirolu păltit cu lei româneşti, moneda tru cari suntu păltiţ, păn tru soni. Criştearea a cursului andicra di leulu românesc feaţi ca dit amintatiţli a lui, debitorlu român s-ancupără tut ma puţăn’i franci elveţieni. Easti, fără di altă, nai cama semnificativ fenomen di aesta turlie, soluţiili hiindalui şi eali inediti.
Aţel’i cari s-ved pimţa cata falimentul personal cafta a parlamentului s-l’ia meatri tra alaxearea a catastisil’ei chiro tru cari specialiştil’i fac timbihi că easti una problemă di dreptu privat, a ligatural’ei anamisa di aţel’i cu borgi şi bănţali di la cari loara aesti mparmuturi.Tru chirolu anda autorităţli caftă ca ti ciudie una apandisi ti caftarea a lăhtărsiţlor debitori tru franci elveţieni, au loc evoluţii semnificativi şi tru bana a monedăl’ei americană, di mari vazi tru România dit bitisita a mileniului ţi tricu, şi a monedăl’ei europenă, euro, la cari România ş-pripuni s-treacă, di bagă aestă turlie vula pi integrarea acutotalui tru Europa unită.
(armânipsearea Taşcu Lala)
