Ascumbuseari, niascumbuseari, imobilizari
Acă şi parţială, ascumbusearea dimăndată de Putin, adusi polimlu tru Rusia. Aşe, aţelli cari era hăzări s’aproaki minduerli a aţilui di ma ninti agentu KGB suntu băgaţ dinitea a căbilillei tra s’cănoască ndreptu averlu a vătămătoru ţi li faţi polimlu. S’agiundzi aşi anaparti di fumlu a propagandăllei şi iasi tu videală un averu lăhtărosu. “Operaţiunea speţială” easti, neise, un polimu de agresiune, ună atacă ali Rusie contra a unlui stat independent, Ucraina. Ici ţiva nu poati s’justifica un polimu, ici ţiva şi vărnu nu poati s’exighisească căţe Rusia u aputrusi militar Ucraina. Cara vărnu, maxus ditu Rusia, aproaki şi da ndriptate a furñiiloru ca ti ciudie spusi pănă tora, va s’poată tora, s’yină ma aproapea de realitatea di pi frontu. Va s’veadă, cu arma tru mână, câtă valoari au abearaţiile propagandistiţi. Năilli ascumbusiţ va lli-acaţă, atumţea, niascumbusearea, nica şi imobilizarea.
Marius Tiţa, 25.09.2022, 18:40
Acă şi parţială, ascumbusearea dimăndată de Putin, adusi polimlu tru Rusia. Aşe, aţelli cari era hăzări s’aproaki minduerli a aţilui di ma ninti agentu KGB suntu băgaţ dinitea a căbilillei tra s’cănoască ndreptu averlu a vătămătoru ţi li faţi polimlu. S’agiundzi aşi anaparti di fumlu a propagandăllei şi iasi tu videală un averu lăhtărosu. “Operaţiunea speţială” easti, neise, un polimu de agresiune, ună atacă ali Rusie contra a unlui stat independent, Ucraina. Ici ţiva nu poati s’justifica un polimu, ici ţiva şi vărnu nu poati s’exighisească căţe Rusia u aputrusi militar Ucraina. Cara vărnu, maxus ditu Rusia, aproaki şi da ndriptate a furñiiloru ca ti ciudie spusi pănă tora, va s’poată tora, s’yină ma aproapea de realitatea di pi frontu. Va s’veadă, cu arma tru mână, câtă valoari au abearaţiile propagandistiţi. Năilli ascumbusiţ va lli-acaţă, atumţea, niascumbusearea, nica şi imobilizarea.
Atea ditu soni ascumbuseari ti frontul ditu Ucraina ari un efectu practic cabaia ñicu ama un impactu de imagine lăhtărosu. Acţiunile externe ali Uniuni Sovietiţi, ditu Afganistan ică Siria, nu feaţiră apel la ascumbusearia naţională. Acă toarăli a aluştoru acţiuni militari s’dukea ahădosu tru societatea sovietică, eale nu eara aduse tru muabetea internă, eara tricute la acţiuni internaţionaliste şi lipsea s’hib aprukeati, Tora s’dişcllidu porţăli a unei muabeti. Ună muabeti controlată sumu tuti formele, ama tora himu tru altu kiro, cu alti prinţipii internaţionale s’vehiculeadză fără sinuri.
Tinirlli voru altuţiva, nu să s’ducă pi un frontu fără scupo, izolarea numata easti di căuli iar autarhilli funcţionează fără asigurari. Efectul fu dukitu ună ş-ună, s-vidzu di analtu ditu ţeruri. Easti zborlu ti codzli babageaani la fudzearea ditu Rusia, iara azboiurli cu idyiulu scupo yilipsiră ţerlu a Apirităllei. Alţălli, ma puţin purdoţ, işiră pi geadei, mutară capu. Elli nu suntu privilegiaţlli a regimlui, nu au iu s’fugă şi niţi nu vor s’facă aesta. Elli nu lu-andrupăscu Putin şi vor s’băneadză tru văsilFură tu ună catandisi viţină cu indiferenţa ama, tora, perspectiva ti ancorporari ti polimlu ditu Ucraina îlli ascumbuseasti s’mută capu. Aestă parei creaşti dzuuă di dzuuă şi va s’agiungă opoziţia activă şi informată ditu Rusia. Easti multu pţănu di căuli ca el s’aibă şi ună hăiri reală tru echilibrul a putearillei, tru un interval de kiro aprukeabilu. Dipu multă eficenţă nu tăxeaşti apofasea emfatică tra s’ascumbusească tiniramea combatantă tra s’alumtă tru Ucraina. Aeşti tiniri ş’feaţiră ună altă miră, anviţară şi lucrară tra s’băneadză şi s’cilăstăsească tru ună societate democratică, tru ună economie concurenţială, iu armata easti ună zănati, cu plată şi pregătire speţială.
Ascumbusearea, s’hibă ea şi parţială, nu ari hăiri şi niţi nu poate s’hibă exighisită tru secolu XXI, cându polimili, nica şi ateali convenţionale, numata s’duc tru tranşee, cu oamini pidipsiţ, cu ună tufeki tru mână, cu zorea tra s’aproaki riscul tra ş’keară bana ti ună problemă cari putea shibă ndreaptă iriñeaticu. S’pitreţ oamiñilli tru bătearea a armelor sofisticate, moderne, spuni ună nitiñiseari a banăllei cetăţeañiloru işiş, pi cari lipsea să-lli apărăe, ama şi slaba dotari tru ahtări arme a forţelor ruse, cari llia oamiñilli cu zorea tra s’agiungă “carne de tun”. Conceptul easti alătusitu şi criminal. Patria rusă nu easti tru piriclliu, maca ea u aputrusi Ucraina, armatele xeani nu suntu etimi s’atacă, ama să s’veaglle de Rusia, vărnu nu va tra s’llia ditu loclu ali Federaţie Ruse, căţe Rusia aputruseaşti şi alikeaşti teritorii anaparti di sinurli pi cari li apruke şi tută lumea li pricunuscu. Rusia nu easti tru ună catastisi lăhtărsită, discursurli şi declaraţiile belicoase yin di Moscova şi nu di la vără inamic iluzoriu, arcat pi păzarea ali informaţiei de propagandă.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearia: Taşcu Lala
