Arifugarea
Eugen Raportoru easti unu di pictorlli români, di simasie cari ciuduseaşti pritu intensitatea a artăllei a lui, di București, până Londra.
Tașcu Lala, 16.09.2024, 19:53
Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu di 90 di gradi, suntu alti dauă pândză, dauli cu lăhtăroasi imagini di căsăbadz asparţă, tru cari urvalili zugrăpsescu catastisea a căsăbadzloru ţi tricură pritu polimu. Anamisa di aţeali dauă picturi s’tindi pândza di mari dimensiuni cu suti di masti cari cură tru un semiantunearicu aroșu, dramatic.
Nu ari minutişuri, personajili nu suntu recognoscibile, niţi identificabile după vără arasă, etnie, categorie suţială, niţi barimu după vără perioadă istorică. Suntu oamiñi ca ţiva aumbri luñinoase cari imnă, zugrăpsinda dămţă tru scutidea cabaia ţi easti. Cându ş-cându, videlliuri ca ţiva proiectoari arău intenționate arnescu tută stena, di u crescu tensiunea imaginilei. Sumu cicioari dukimu ateali dauă brazdi adusi di artistu, ună di pimintu, alantă, paralelă, di arină.
Lucrarea di artă ari numa ”Exod”/ “Arifugarea” și fu adrată di Eugen Raportoru, un pictor roman, ţi s’aleadzi/cabaia ahoryea. Aduţi aminti totna di evoluția a lui, tiniru cu arădăţiñi di romu, cari u ari bănată ficiuramea pi ună geadei cu atelieri di pictură. Dusi la scullio, avu turlia a lui di ncuntrari, maxus contra a discriminărlor, ama vru ta ş-bitisească studiili, liceulu și facultatea, di artă. Faţi urminie a tutăloru s’facă sculia și agiundzi elu s’hibă paradigma yilipsitoari tu aestă poziție.
Tru aestu kiro, Eugen Raportoru easti unu di nai ma apreciați pictori români, cari ciuduseaşti pritu intensitatea-a artăllei a lui, di București, până Londra. Anlu ţi tricu ndreapsi ună expoziție multu emoționantă tru Muzeulu Național di Artă Contemporană, dişcllisu tu ună arădăriki a cănăscutăllei Casă a Popoului, ţi tora easti Pălatea a Parlamentului. Easti ună di nai ma mărli casi ditu lumi, canda a daua, după Pentagon, și fu construită di dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu, tru anlli ditu soni a regimlui ţi kiru tru andreu 1989.
Tră s’analtă aestă construcție, comuniștilli asparsiră unu di nai ma muşeati cartieri a Bucureștiului. Aluştoru casi asparti lă ahărdzi pictorlu Eugen Raportoru expoziția di la MNAC, cari avu tru mesi ună ncurpilleari di aruvali și cuprie, anvălită cu hromi lăi, și anvărligată di pândzi mări, intense, ca niscănţă gardieni tăcuț a dramăllei. Expoziția ditu soni, cu numa ”Exod” și zugrăpsită ma ndzeană, easti ahărdzită ti oamiñlli cari fură avinaţ di polimi, avinaţ ditu casili a lor tru pundille, iarapoi căsăbadzlli suntu asparţă. Bănămu un kiro greu, spuni artistul, tru Ucraina, tru Gaza, videmu ahtări catastisi, ama pictura a lui nu spuni ti un caz concret, ama ti tuţ aţelli avinaţ di polimi și bombi/ topi.
Nu fac politică, nica mai spune el, mini pictedzu oamiñilli și drama a lor. ”Mi doari suflitlu cându ved oamiñilli di arada, ţi nu au căbati ici, anănghisiţ s’ş-alasă casili, pimintul. Băgaiu ună cumată di pimintu ama şi ună di arină deșertului, a pundiillei iu suntu avinaţ. Adraiu personajele fără identitate, nu li buiisiiu, nu vrui s’personalizedzu ici ţiva. Spunu maş ti dramili ditu lumi, tru cari himu tuţ mintiţ, că vrem ică nu vrem. Easti ună expoziție-manifestu, am nădie că va s’hibă ună timbihi”.
Imaginea artistică easti cabaia vărtoasă și creaşti tru intensitate pritu agioclu di videlliuri și pimintul pi cari vizitatorlu îl dukeaşti sumu cicioari. Mesajlu scoati tu videală ună catandisi lae pi cari societatea contemporană, multu evoluată, u ţăni ca tu kirolu istoricu antnicatu. Easti zborlu ti polimu și dizastrele ie cari li aduţi ti tuţ atelli mintiţ tu aestă nibunille. Nai ma multu, ama, tragu ţivilli, oamiñilli di arada, ţi au maş casa şi loclu iu s’amintară, a curi lă suntu asparti căsăbadzlli şi bana și suntu avinaţ tru pribeghie, tru un exod cata cumu aţelu adus aminti şi tru kirolu vivlicu.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala
