Apă și focu
După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mărli nicări.
Tașcu Lala, 25.09.2024, 20:24
După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi şi ună xeri dramatică. Tora pari că tută apa cari nu fu meşi arada cădzu ună ş-ună pi locu, s-alăxi tru torenti și arni tuti ţi eara ncali. Căldurli mări numata suntu ună năutati ti verli europeani, maş că tru aestu an ţănură cabaia multu.
Ma s’ţănea maş trei meşi di dzăli, putea s’hibă zborlu ti un nău anotimpu. Ama ahurhiră pritu apriiuru, tru Spania, și agiumsiră până tru yismăciuni. Aesta acă prognoza tăxea călduri cabaia mări neise căñină și tru meslu sumedru. Ama kirolu nu easti kirutu, nu ari s’ciudusească pi vărnu, că după ună ñică dalgă di arcoari, cu ploiuri multi, s’yină diznău căldura și năi recorduri tru aestă vahti di kiro.
Extremili di veară adusiră xeri şi focu mari. Văsiliili meditearaneani, cama nviţati cu xerea și căldurli mări, cu locărli aridi ca turlie di reliefu, suntu acăţati cathi veară di mărli focuri/inţendiili. Cu liveluri di temperatură influențati di itia că suntu mardzina di Oceanlu Atlantic, Portugalia agiumsi tu catandisea s’aibă focuri mări tu păduri şi zori easti s’hibă viglleati ică asteasi.
România s-ampulisi și ea cu temperaturi multu mări, aproapea cathi dzuuă di veară hiinda un recordu tru domeniu. Deapoa, aestu reghim termic ţănu cama di trei meşi tu veară și ună perioadă nica ma mari fără ploiuri. Loclu easti uscat pi ma multi meatri ahănda și lenu turlii di biriketi fură asparti. Nu criscură, yimişili nu avură apă tra s’crească, misurlu s’uscă dzuuă di dzuuă sumu aradzili a soarlui. Focuri mări alănciră şi tru România ama fură viglleati fără mări problemi.
Iarna ditu soni fu isihă și nu deadi neaua iarapoi veara-a anlui ţi tricu fu și ea ună cu xeri, cu tempearaturi mări. Añilli ditu soni nu para vidzură neaua ama niţi ploiurli. Ama ca estanu, nu fu vărnăoară. Și tut ma multu ca vărnăoară prognozili meteo dimăndă coduri ti un kiro cu extremi. Meslu yismăciuni lipsea s’hibă tut un ca di veara, ama Boris, ciclonlu, nu llirtatlu lideru arus ică vără campionu di tenis, alăxi acutotalui tuti prognozili.
Di la căldura di veară s-agiumsi ună ş-ună la ploiuri multi nica şi neuri. Italia, vikimu, văsilia a toamnilor di malămă, cănăscu scăderi pi napandica nesie iruşi di tempearatură, cu neuri nica și la atituditui sumu dauă ñilli di meatri. Ascăpitata ali Europă fu aputrusită di nicărli fapti di ploiurli fără bitiseari cari umplură cupañea a arăurloru și fluviiloru. Dunărea nică Budapesta, iarapoi Praga easti și ea sumu api. Apili mări alănciti dupu ploiurli ditu apirita ali Românie zñiipsiră cabaia multi localităț ditu giudeţili Galați și Vaslui.
Tru kirolu ditu soni, sinferlu media ari tu amprotusa catandisea ditu locărli nicati, vidzuti nica şi di politicieañili ţi suntu tru campanie electorală. Cadealihea, după nicări, dupu doi meşi, doi meşi ş-cama, va s’aibă emu alidzeri leghislativi, tră Parlamentu, emu tră prezidenţillea a văsiliillei. Di itia că actualu prezidentu bitiseaşti cu ateali mandate ţi ălli da izini constituția, alidzerli prezidențiale s’hărsescu cabaia multu tu arada a bănătorloru.
Româñilli suntu ciudusiţ di aestă alăxeari meteorologhică ti vini ună ş-ună și au tu mengă problema a alăxerloru climatiţi ti cari tutu să zburaşti tu kirolu ditu soni. Turnarea ditu vacanți s-feaţi tu aestă hăvaie di scădeari ună ş-ună a tempearaturlor și di nicărli. Imagiñili di Galați suntu lăhtăroasi tuti gaereţli ti agiundzearea tu arada di ma ninti s’ampuliseaşti cu năi făţeri timbihi meteo, cu ploiuri și fărtuñi ţi bagă tu piriclliu catandisea. Pi Dunaru ţi avea agiumtă cu debitlu tu giumitatea a ţifriloru normali, s’așteaptă s’yină apa mari, cari ari faptă zñie tu văsiliili și capitalili ditu amonte pi cari marli fluviu european li străbati.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala
