Aoa şi 70 di an’i – primulu polim atomic

Marius Tiţa, 09.08.2015, 22:38

Al doilea polim mondial si avea bitisită, practic, ama niţiun insu nu minduia, arămaşi singuri, japonezil’i va u continuâ alumta. Tru Europa si discuta deja dispre cum va sâ hibâ continentul după thiria (uriaşa) nibunil’e a polimului. Americanil’i si implica şi el’i tru v’initorulu a pacil’ei europeană ama u continua alumta tru Pacific. Aclo si derula unâ dramă aproapea tăcută, si murea trâ unâ cauză chirută. Trâ european’i eara ţel mult un fapt divers ama americanil’i şi sovietiţil’i eara multu interesaţ di ecuaţia di securitate di-tru aestă zonă iu heghemonia japoneză si aruvuia. Tuţ ştea că si bagâ timeal’ile a unei formulă ţi va sâ dăinuseascâ trâ multu chiro. Polimulu din Pacific eara a american’ilor, ţi cara că implicarea tru alumtile di-tru Europa şi başi di-tru Africa di Nordu fu masivă. Pacificulu eara unâ problemă internă, aclo, la Pearl Harbour, avea arhiusită epopeea americană, insulile a oceanului numit viche pacinic eara mpline di faptile di eroism şi di amintirea a soldaţâlor amirican’i. În Europa, polimulu si avea bitisită di trei meşi iara tru Pacific, catiunâ nisie insulă eara cucerită cu un numir incredibil di victime, militari ama şi mulţâ civili.

Tru aţist interval di chiro, amiricanil’i finalizarât bombile atomiţe, unâ cu uraniu şi altâ cu plutoniu. Eara polim, armile eara pregătite. Tru dzuua di 6 agustu 1945, hiinda un chiro favorabil, un avion militar american decolă trâ a efectuare primulu bombardament atomic di-tru istoria a umanitatil’ei. Bomba di 4 tone fu lansată la ora 8 şi 15 minute. Explozia fu teribilă, si mută celebra ciupercă (guguleană) di praf atomic iara la nivelul a solului, aclo iu bâneadzâ oaminil’i, si declanşă colasea. Temperaturile thirii (uriaşe) calcinară instantaneu oamin’i şi cheţrâ, volatilizarâ metalile şi arsirâ tot. Suflul fu şi el trâ puvrie iara cându toate tricură arămasiră radiaţiile să pitrundă priste tut, să distrugă bana, trâ mult timp di atumţea ninte. Nâinte ninca di şi sâ si limbidzascâ asupra efectilor a luştui tip di armă, oaminil’i u folosiră diz nou. La 9 agustu 1945, tot pi fondul a li ignate a japonezilor tra să nu renunţâ la alumta sinucigaşă, fu lansată unâ a daua bombă atomică, la Nagasaki. Tru aţel’i 70 di an’i care au tricutâ di la bombardamentile atomiţe din Japonia, omenirea achicâsi dimplin ţi poate să facă unâ ahtare turlie di armă. Mărturiile sunt cutrimburătoare, suferinţile a oamin’ilor suntu nu sâ spune cât mări. Hici ţiva nu poate sâ justificâ aşi ţiva. Tru 1945, decizia japonezilor tra să nu capituleadzâ, ţi cara că totul eara chierdut, promitea cheardiri mări şi inutile şi alăsa american’ilor liberatea unor decizii di anvergură. Tru aţist program intră şi testarea a bombâl’ei atomică la care avea lucrată tuţ, şi ghirmanil’i şi sovietiţil’i ama America eara amintâtoarea a cursâl’ei. Eara prima oară cându sume di pâradz şi eforturi thirie fură dirijate spri realizarea a unei arme, easte ndreptu unâ di unâ puteare infernală.

Tutunâoarâ, eara ţea mai marea implicare a cercetaril’ei ştiinţifică în crearea di arme. Radioactivitatea fu descoperită maşi cu 11 ani ninte iara utilizarea militară a luştor fantastiţe descoperiri ştiiţifiţe avea apărută baighi aghon’ea ca posibilitate concretă. Aspectile militare a cercetărilor nucleare vrea u domina bana internaţională di-tru aţel moment ahtare turlie că, în loc di final a ţilui di al doilea polim mondial, putem să videm tru campania nucleară din Japonia, di-tru agustu 1945, un cu diaver polim atomic derulat în premieră pri Pământu. Cu diaver, tru aţea ţi are urmată, tru chirolu a polimului araţe, puţân lipsi ca exploziile di la Hiroshima şi di la Nagasaki să hibă maşi arhiusita a unei autodistrudzire nucleară a omeniril’ei. Putem sâ dzâţim că oaminil’i, indiferent di tăburea în care si află, achicâsiră lecţia polimului atomic, a ţilui desfăşurat tru ndauâ sticuri di oarâ, cu maşi dauă bătălii, Hiroshima şi Nagasaki hiinda numile a dramâl’ei. Imaghinile v’in imediat în memorie, amintirile suntu puterniţe, mărturiile sunt ma mult dicât grăitoare. Cu an’i ninnte, cându mi adunaiu cu unâ suprav’ieţuitoare a bombardamentului atomic di la Hiroshima, unâ hibakusha, cum si cl’eamă aişti oamin’i, u întribaiu care easte câbate trâ tute aeste lâieţ. Răspunsul vine imediat: polimulu.