Aoa ş-50 di an’i, Ceauşescu
Marius Tiţa, 23.04.2015, 22:04
Tru marţu 1965, murea Gheorghe Gheroghiu-Dej, liderulu a comuniştilor român’i în perioada a priluaril’ei a li puteare, la bitisita a doilui polim mondial, cu agiutorulu a sovietiţâlor. Avea 64 di an’i şi si creade că lângoarea accelerată care l’i-aduse bitisita fu şi ea provocată di sovietiţ, supăraţ, înarâiţ di orientarea independentă a lu Gheorghiu-Dej. Succesiunea nu fu perfect reglată aşi că aleadzirea a unui tinir di 47 di an’i, câţ avea atumţea Ceauşescu, fu unâ surpriză trâ unil’i di vecl’il’i lideri comunişti di la Bucureşti. Dispre alanţâ si dzâţe că lu aleapsirâ în mod special pi Nicolae Ceauşescu, catheun sperânda să-l manipuleadză lişor. Împlinirea a 50 di an’i di la aleadzirea a lu Nicolae Ceauşescu în frâmtea a Partidului comunistu şi a Româniil’ei tricu total niobservată, multe alte probleme, interne, europeane sau başi internaţionale avânda prioritate tru interesulu a român’ilor. La şcurtu chiro după ţi fu aleptu, tru marţu 1965, în fruâmtea a Partidului Comunist Român, unic şi deţânător a putearil’ei absolută în România, Nicolae Ceauşescu si spuse tut mai apofăsit să instaureadză un reghim personal tut mai dictatorial. Ţi cara că tinir, Ceauşescu avea faptâ politică în timpul a reghimului capitalistu şi nu eara ligat di Moscova. Tru an’il’i 60 si spuse bâgat pri dişcl’idire pro-occidentală şi amintă enorm cându, la maşi 3 an’i di la instalare, tru 1968, si opusa a invadaril’ei a li Cehoslovachie di cătră armatile a statilor comuniste partenere, di-tru Tratatulu di la Varşovia. Ceauşescu organiză unâ mare adunare la Bucureşti, iu si spusirâ lucre serte la adresa sovietiţâlor, tru lum’ina a acţiunil’ei armată contra a unui stat partener cum eara Cehoslovachia. Poate sâ si considerâ că-l’i eara friocâ s-nu pată tut aţel lucru şi căfta ndrupumintul internaţional.
Poziţia a lui di atumţea avu un multu mare succes, şi-l’i bâgă la cicioare opinia publică românească, dispusă să veadă tru tinirulu lider, un reformator pi care şi-l vrea şi avea dor ama nu-l avea zdzărită dicât tru Ungaria şi Cehoslovachia. Iară pi plan extern, si pare că ţările occidentale eara dispuse ca, în caz di invazie sovietică, să nu mata admită să si facă ţi si avea faptă în tricut, la Berlin, Budapesta sau Praga, să nu mata lasă primuverile” estiţe să hibă apitrusite. Urmeadză ună dişcl’idire fără precedentu, Ceauşescu easte oaspile şi priiatinul a liderilor occidentali ama şi a despoţâlor orientali, faţe împrumuturi di la mările organisme internaţionale capitaliste şi nu di la sovietiţ, caftă petrol tru alte părţâ, di iu alimenteadză şi el’i, vestiţâl’i, faţe dizidenţă în cadrul a tâburil’ei comunistă şi îşi consolideadză imaghinea. Thama şi miracolul dură vârâ 7 an’i, până descoperit gustul şi savoarea a cultului fără limite a personalitatil’ei maximă tru bană, promovat la Beijing şi la Phenian şi vru şi el. Situaţia din România si degradeadză aghon’ea, di toate punctile di videare. Adânţirea tru paranoia comunistă si împliteaşte cu criza mondială ahtare tulie că România si încl’ide tut mai multu, hărgile di iţe turlie, inclusiv ţeale necesare a populaţil’ei, si reduc drastic, valuta si duţe prioritar la efortul di plată a împrumuturilor anterioare.
Cultul a personalitatil’ei si transformâ într-unâ dictatură bicefală, soţia, mul’iarea, a lu Nicolae Ceauşescu agiungnda numirulu 2 priste tot. An’il’i 80 înseamnă trâ român’i unâ situaţie disperată, cu nivelul di bană câdzut înghjios la tute capitolile, cu un cultu mplin di zuleaţă a personalitatil’ei a soţâlor Ceauşescu, cu ună poziţie internaţională dezastruoasă. Pi şcurtu, român’il’i nu au ţi să mâcâ, treambură di frig în propriile a lor case, sănătatea easte lipsită di medicamente xeane, fudzearea din ţară, defintiv sau maşi cu scupo turistic, easte imposibilă, şi tru tut aţist chiro suntu obligaţ să ascultă sau de-a ndreptul să cântă condiţiile trâ mirache di bană pi care Elena şi Nicolae Ceauşescu li oferirâ cu generozitate a popului român. Tru andreu 1989, omenirea asista la câdearea, ca într-un domino, a reghimurilor comuniste di-tru Europa. Ceauşescu eara ultimulu care, la 22 andreu 1989, cădea sum presiunea a demonstranţâlor, di care mulţâ au plătită cu bana. Şi cuplul dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu vrea să eara şi el executat sumar, tru andreu 1989, la 3 dzâle di la suraparea di la puteare şi arestarea a lor. România îşi reveni greu di-tru dictatura a lu Ceauşescu iară după 25 di an’i, trâ mulţâ, din fericire şi trâ bunâ harauâ, Epoca a lor di aur, di malâmâ, nu mata înseamnă ici ţiva. (Marius Tiţa)
