Alidzeri tru lumi
Europa comunitară tamamu ţi li bitisi alidzerli tră Parlamentul ali Uniuni Europeană.
Tașcu Lala, 03.07.2024, 17:50
Nă anviţămu ahătu ghini cu aestu proţesu electoral că numata ălli videmu dimensiuñile şi măreaţa. Easti maş elu, aestu sistem parlamentar internaţional, ţi s-bagă tu practico tru nu mapţănu di 27 di stati europeane, nai ma dizvultati ditu lumi, cu ună istorie avută, di mari simasie tră istorie la tută uminitatea.
Ninti di unirea a văsiliiloru tru proiectul comunitaru, Europa deadi a lumillei dauă polimi mondiale. Parlamentul aliştei organizaţii internaţională easti tutu ma importantu iarapoi proţeslu ti alidzearea-a membrilor a lui easti di nai cama bunlu şi ma ghini thimilliusitu. Votlu, organizat tru cathi văsilie membră, easti libir şi universalu. Di dzăţ di añi. Cum mandatlu a parlamentarlui european easti di ţinţi añi, votlu s’ţăni tru añilli ţi s’bitisescu cu 9 ică cu 4.
Unăoară cu nidzearea ninti ali integrari europeană neadzi ninti şi rolu ali instituţie parlamentară ţi agiundzi ma importantu. Alidzerli tră Parlamentul European suntu nai ma evoluatlu proiectu electoral, di mari simasie, goală maş elu aestu proiectu electoralu internaţionalu. Rezultatili a alidzerloru di ma ninti, europeane suntu analizate şi s’trag concluzii di simasie. S’fac niscănti alăxeri tru ecuaţia politică a parlamentului şi semnificaţiile a lor suntu tru menga ali opinie publică.
Dealihea, alidzerli europene nu alăxescu proiectili electorale naţionale. Tru idyiulu kiro, uiduseri tut ma salami s’ndregu anamisa di stena politică europeană şi aţea ditu cathi văsilie membră ali UE. Tu añilli di ma ninti avea dauă imagini ahoryea, ună turlie s’vota tră legislativlu european, altă turlie s’vota tră atelu di năntru. Impactul tut ma importantu ali politică europeană tu ţi mutreaşti politica naţională duţi la aprukearea a aţiloru dauă planuri, un efectu aştiptatu, pănu tru soni.
Tru lumea democratică, proţeslu electoral, libiru şi universalu, easti un prinţipiu esenţial ama şi un mecanismu cabaia hăirlăticu. Tru structurli ţi arkiuşiră cătă autoritarismu, atea ţi agiundzi ună modă tru aestu kiro, democraţia mimată duţi şi la mimarea a proţesului electoral. Prinţipiul a aţiloru dauă mandate succesive, multu hăirlăticu tru democraţiile anvărtuşiti, agiundzi ună ştachetă ansărită ică anvărligată aclo iu democraţia easti di faţadă. Exemplulu rus agiundzi s’hibă un caz-şcoală, ţi aduţi nica şi sumarăslu. După protili dauă mandati, prezidentulu, andicra di aoa şi un cirecu di seculu, alăsă scamnul a unei marionete, tră un singuru mandat, atelu cari s’curmă vadelu consecutiv ditu căftărli constituţionali. După alti dauă mandati numata s’ari lucrată la temporari nkiseari căţe fu alxitu nomlu, ahât cât s’da izini ti ahurhearea di la zero a misurarillei.
După ţi prezidentulu tru exerciţiu muri tru accidentul di elicopter di aoa şi cama di un mesu, Iranlu greaşti la cama di 61 di miliuñi di oamiñi la vot. Nu poati s’hibă zborlu ti un vot libir tru aestă teocraţie, ama proţeslu di vot aduţi lenu turlii di semnali importanti. Un ditu aestea easti absenteismul, abţănirea di la vot. Easti un protesu tăcut pi cari iranieañili ălu scoati tu videală, tru condiţii ndilicati, nica şi serti. Tru idyiulu kiro, ună prezenţă mari la vot a atiloru cari andrupăscu alternativa niofiţială la şefia a statlui iranian poati s’lu aducă pi năsu la victorie. Vărnu, ama nu ş’faţi, iluzii, mutrinda putearea a votlui tru ună suţiitati controlată excesiv şi nitiñisitu.
Statili Unite ali Americă, inamiclu di daima a Iranlui, s’ndregu tră prezidinţialili ditu toamnă. Ama, ună protă confruntari anamisa di aţelli doi posibili candidaţ di partea a partidilor dominanti, democrat şi republican, adusi salami niscănti seamni di antribari.
Şi tru România, alidzerli prezidenţiale zdrunţină salami clasa politică. După ţi candidară deadunu la alidzerli europarlamentari, soţial-democraţlli şi naţional-libearalii canda agărşiră prinţipiili care ălli adunară tru treilli añi ditu soni. Prota furñie a niakicăserloru easti tamam data a alidzerlou prezidenţiale, ţi lipseaşti să s’dizvărtească tu aestă toamnă.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala