Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Alianţa Est-Est

Fu unâ siptămână chinezească în România, şi nu la nivel di pânâgh’ir sau la nivel di evenimentu culinar-comercial, că la unlu cât si poate di analtu. Fu unâ reuniune a Estului şi Centrului a li Europâ cu China, la nivelul a şefilor di guvernu. Unâ aunare a premierilor di la Bucureşti şi Beijing, prima în România după 19 an’i. Fu unâ acţiune di identificare a posibilităţilor comune di cooperare anamisa di un crat di 20 milioane di locuitori, cum easte România, şi un di aproapea un miliardu şi giumitate di oamin’i, cu un teritoriu multu ma mare şi resurse cu multu ma mări. România surpă di la puteare comunismul ninte cu 24 di an’i şi di 7 an’i funcţioneadză în cadrul ţil’ei ma puternica structurâ integraţionistâ la nivel reghional, Uniunea Europeană. Di-tru 2008, si confruntă cu efectile a crizâl’ei ţi zim’iseaşte, ţi afecteadză statile nord-atlantiţe, promotoare a democraţiil’ei clasicâ, tradiţionalâ, bazată pi ndrepturile a omului.

Alianţa Est-Est
Alianţa Est-Est

, 05.12.2013, 18:44


China fu di totna un continentu el işişi, pri-tru dimensiun’i, şi a populaţil’ei, şi a teritoriului. În principiu, reghimulu di stat easte unulu comunistu ama puţân’i occidental’i pot sâ sia lavdâ că pot sâ achicâseascâ ţi si faţe tru formula politică promovată în China. Unâ încadrare în criteriile politologhiţe europeane poate s-nâ da ndreptul să zburâm di un capitalismu di stat, cu unâ structură unipartinică, un partid comunistu a cure hici ţiva di ţi easte reghimulu comunistu nu-l’i easte elipse. Ma multu, şi nu putea sâ hiba altâ turlie, comunismul chinezescu fu unulu aparte, bazat pi cultul a personalitatil’ei a liderului fondator, leghendarul Mao Tzedong. China comunistă easte ahât di puternică că agiumse unâ contrapondere la heghemonismul a statului ţi didea ora exactă în materie di comunismu, Uniunea Sovietică. Conflictul întră aţale dauă chentre comuniste si extinse în întreaga lume, şi nâ permite să zburâm di concurenţă bipolară şi tru lumea comunistă nu maşi tru aţea internaţională. Ca stat ţi vru să gioacâ unâ carte curajoasă di independenţă faţă di Uniunea Sovietică, România comunistă a lu Ceauşescu şi-atrapse simpatia a Chinâl’ei a lu Mao. Si importă, din China şi di-tru Coreea di Nord, spectaculoasile manifestări a cultului a li personalitate. În prezentu, puţân’i suntu aţel’i ţi ved că Republica Populară Chineză easte, cu tute aeste, un stat comunistu. Unil’i dzâc că un ahtare conglomerat niţe nu poate s-hibâ ghestionat fără unâ ideologhie restrictivă şi relativ simplă. În prezentu, China apare ca unâ structură excepţional di puternică, niafectată di criză, a cure şi America l’i tease iambule şi flamburea roşe, la ea acasă, pi mealul a Atlanticului di Nord.


Vestul a Europâl’ei are unâ tradiţie di interes în lumea chineză, chinesinda di-tru zâmanea a istoril’ei până la adoptarea şi promovarea tru statile indochineze a unui maoismu altoit (criscut) cu troţkismul cu arome pariziane. Economic, China reprezentă un pol di maxim interes trâ Europa capitalistă care nu-şi feaţe mări probleme din cauza a sistemului capitalistu instalat ninte cu ma ghine di 6 dechenii. Tru siajulu di apâ ca dupu unâ pampore a crizâl’ei ţi trunduiaşte inclusiv unâ serie di principii a li construcţie europeanâ, UE poartă un dialog complicat cu China, vrânda să împiltească în formule coerente tute contradicţiile di sistem constatate tru aestu dialog. Pi di unâ parte si află conştiinţa a propril’ei valoare şi importanţâ, pi di altâ parte si aflâ un set di principii ţi li fac să funcţioneadzâ, ahât Uniunea a integraril’ei europeane cât şi China a lu-ştui momentu. Reuniunea di la Bucureşti a ţilor ţi nu suntu în Vestul a Europâl’ei cu omologulu chinez, premierulu Li Keqianq, v’ine după unâ reuniune importantă a întreagâl’ei Uniune Europeanâ cu lideril’i a Chinâl’ei. Nu easte prima ţi easte a treia, tru cathe un di an’l’i tricuţ si feaţe câte unâ ahtare adunare, la Budapesta şi la Varşovia. Ama tut tru dzâlile aeste, Europa însăşi îşi discoapiră Estul, propriul a l’ei Estu. Adunarea di la Vilnius easte pasulu esenţial ţi da apandise a multor întribări referitoare la v’initorulu a proiectului european, mai exactu a li extindire a l’ei. Până tru China, Europa are ma multe state şi popule ţi bânarâ tru fostul stat sovietic şi după 2 dechenii di evoluţii greu di achicâsire trâ analiştil’i european’i, l’ia un răspunsu clar şi puternic.

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company