Alianţa Est-Est

Fu unâ siptămână chinezească în România, şi nu la nivel di pânâgh’ir sau la nivel di evenimentu culinar-comercial, că la unlu cât si poate di analtu. Fu unâ reuniune a Estului şi Centrului a li Europâ cu China, la nivelul a şefilor di guvernu. Unâ aunare a premierilor di la Bucureşti şi Beijing, prima în România după 19 an’i. Fu unâ acţiune di identificare a posibilităţilor comune di cooperare anamisa di un crat di 20 milioane di locuitori, cum easte România, şi un di aproapea un miliardu şi giumitate di oamin’i, cu un teritoriu multu ma mare şi resurse cu multu ma mări. România surpă di la puteare comunismul ninte cu 24 di an’i şi di 7 an’i funcţioneadză în cadrul ţil’ei ma puternica structurâ integraţionistâ la nivel reghional, Uniunea Europeană. Di-tru 2008, si confruntă cu efectile a crizâl’ei ţi zim’iseaşte, ţi afecteadză statile nord-atlantiţe, promotoare a democraţiil’ei clasicâ, tradiţionalâ, bazată pi ndrepturile a omului.

Marius Tiţa, 05.12.2013, 18:44

China fu di totna un continentu el işişi, pri-tru dimensiun’i, şi a populaţil’ei, şi a teritoriului. În principiu, reghimulu di stat easte unulu comunistu ama puţân’i occidental’i pot sâ sia lavdâ că pot sâ achicâseascâ ţi si faţe tru formula politică promovată în China. Unâ încadrare în criteriile politologhiţe europeane poate s-nâ da ndreptul să zburâm di un capitalismu di stat, cu unâ structură unipartinică, un partid comunistu a cure hici ţiva di ţi easte reghimulu comunistu nu-l’i easte elipse. Ma multu, şi nu putea sâ hiba altâ turlie, comunismul chinezescu fu unulu aparte, bazat pi cultul a personalitatil’ei a liderului fondator, leghendarul Mao Tzedong. China comunistă easte ahât di puternică că agiumse unâ contrapondere la heghemonismul a statului ţi didea ora exactă în materie di comunismu, Uniunea Sovietică. Conflictul întră aţale dauă chentre comuniste si extinse în întreaga lume, şi nâ permite să zburâm di concurenţă bipolară şi tru lumea comunistă nu maşi tru aţea internaţională. Ca stat ţi vru să gioacâ unâ carte curajoasă di independenţă faţă di Uniunea Sovietică, România comunistă a lu Ceauşescu şi-atrapse simpatia a Chinâl’ei a lu Mao. Si importă, din China şi di-tru Coreea di Nord, spectaculoasile manifestări a cultului a li personalitate. În prezentu, puţân’i suntu aţel’i ţi ved că Republica Populară Chineză easte, cu tute aeste, un stat comunistu. Unil’i dzâc că un ahtare conglomerat niţe nu poate s-hibâ ghestionat fără unâ ideologhie restrictivă şi relativ simplă. În prezentu, China apare ca unâ structură excepţional di puternică, niafectată di criză, a cure şi America l’i tease iambule şi flamburea roşe, la ea acasă, pi mealul a Atlanticului di Nord.

Vestul a Europâl’ei are unâ tradiţie di interes în lumea chineză, chinesinda di-tru zâmanea a istoril’ei până la adoptarea şi promovarea tru statile indochineze a unui maoismu altoit (criscut) cu troţkismul cu arome pariziane. Economic, China reprezentă un pol di maxim interes trâ Europa capitalistă care nu-şi feaţe mări probleme din cauza a sistemului capitalistu instalat ninte cu ma ghine di 6 dechenii. Tru siajulu di apâ ca dupu unâ pampore a crizâl’ei ţi trunduiaşte inclusiv unâ serie di principii a li construcţie europeanâ, UE poartă un dialog complicat cu China, vrânda să împiltească în formule coerente tute contradicţiile di sistem constatate tru aestu dialog. Pi di unâ parte si află conştiinţa a propril’ei valoare şi importanţâ, pi di altâ parte si aflâ un set di principii ţi li fac să funcţioneadzâ, ahât Uniunea a integraril’ei europeane cât şi China a lu-ştui momentu. Reuniunea di la Bucureşti a ţilor ţi nu suntu în Vestul a Europâl’ei cu omologulu chinez, premierulu Li Keqianq, v’ine după unâ reuniune importantă a întreagâl’ei Uniune Europeanâ cu lideril’i a Chinâl’ei. Nu easte prima ţi easte a treia, tru cathe un di an’l’i tricuţ si feaţe câte unâ ahtare adunare, la Budapesta şi la Varşovia. Ama tut tru dzâlile aeste, Europa însăşi îşi discoapiră Estul, propriul a l’ei Estu. Adunarea di la Vilnius easte pasulu esenţial ţi da apandise a multor întribări referitoare la v’initorulu a proiectului european, mai exactu a li extindire a l’ei. Până tru China, Europa are ma multe state şi popule ţi bânarâ tru fostul stat sovietic şi după 2 dechenii di evoluţii greu di achicâsire trâ analiştil’i european’i, l’ia un răspunsu clar şi puternic.