Aleadzirile a Republicâl’ei Moldova
Republica Moldova înseamnă păminturile di anamisa di Prut şi Nistru, corespunzător, în linii cama mǎri, a provincil’ei istoricâ româneascǎ a Basarabil’ei. Sudulu şi nordulu a Basarabil’ei nu si află în Republica Moldova, cǎ si aflâ în Ucraina. Basarabia fu parte a principatului medieval a Moldovâl’ei până tru 1812, cându imperiul ţaristu agiumse la Nistru şi lo decizie tra să încorporeadzǎ păminturile di anaparte di Nistru, până la Prut, vârâ giumitate di Moldova. La bitisita a Primului Polim Mondial, român’il’i basarabean’i decid, pi căl’iuri plebiscitare, să intre în componenţa a Regatului a Româniil’ei. Tru 1940, ama, Stalin decide să răzgǎnâseascâ aţistă decizie populară şi hirească şi l’ia a Româniil’ei, pri-tru ultimatum şi fuvirsirea cu forţa armată, aţistă parte, Basarabia dintrǎ Prut şi Nistru. Acaţâ lunga noapte a stăpâniril’ei sovieticǎ deznaţionalizantǎ, care si bitiseaşte, barim tru forma a l’ei administrativă, tru 1991, la 27 agustu, cându Republica Moldova di-tru Uniunea Sovietică îşi proclamă independenţa. Tru tut aţel chiro, criptocomuniştil’i rusofoni, agiutaţ directu di Armata a XlV-a sovietică, declanşeadză secesiunea armată a provinciilor estiţe, di anaparte di Nistru, a li Republicâ Moldova.
Marius Tiţa, 28.11.2014, 21:13
Republica Moldova înseamnă păminturile di anamisa di Prut şi Nistru, corespunzător, în linii cama mǎri, a provincil’ei istoricâ româneascǎ a Basarabil’ei. Sudulu şi nordulu a Basarabil’ei nu si află în Republica Moldova, cǎ si aflâ în Ucraina. Basarabia fu parte a principatului medieval a Moldovâl’ei până tru 1812, cându imperiul ţaristu agiumse la Nistru şi lo decizie tra să încorporeadzǎ păminturile di anaparte di Nistru, până la Prut, vârâ giumitate di Moldova. La bitisita a Primului Polim Mondial, român’il’i basarabean’i decid, pi căl’iuri plebiscitare, să intre în componenţa a Regatului a Româniil’ei. Tru 1940, ama, Stalin decide să răzgǎnâseascâ aţistă decizie populară şi hirească şi l’ia a Româniil’ei, pri-tru ultimatum şi fuvirsirea cu forţa armată, aţistă parte, Basarabia dintrǎ Prut şi Nistru. Acaţâ lunga noapte a stăpâniril’ei sovieticǎ deznaţionalizantǎ, care si bitiseaşte, barim tru forma a l’ei administrativă, tru 1991, la 27 agustu, cându Republica Moldova di-tru Uniunea Sovietică îşi proclamă independenţa. Tru tut aţel chiro, criptocomuniştil’i rusofoni, agiutaţ directu di Armata a XlV-a sovietică, declanşeadză secesiunea armată a provinciilor estiţe, di anaparte di Nistru, a li Republicâ Moldova.
În prezent, aclo funcţioneadză fără probleme un stat-fantomă, cu capitală, la Tiraspol, parlamentu, guvernu, preşedinte, administraţie şi, ma multu, armată proprie. Nu easte un stat di dreptu. ţi unulu de facto, iara tru acţiunea di aoa şi 25 di an’i recunoaştim procedeulu revelat la anexarea Crimeil’ei di cătrǎ Rusia, anulu aestu. Disigura, ma puţân sândzeros, di aform’ia că acţiunea declanşată di unâ parte a armatâl’ei sovieticǎ, voluntari cazaţ şi alte structuri paramilitare, contra a unui stat aflat în primile a lui dzâle di existenţă, aduţe mai multu cu violenţa incredibilă ţi si deruleadză tora tru Estul a Ucrainâl’ei. Di un cirec di secol, cetăţean’il’i a Republicâl’ei Moldova au posibilitatea a opţiunil’ei electoralǎ, ţi cara cǎ schena politică nu fu unâ perfectu democratică sau stabilă. Pi 30 brumar, în Republica Moldova va sâ si desfăşoara alidzeri parlamentare, iara sondajile da amintatic di cauză a Partidului Comunistu. Disigura, ma cunoaştim istoria a luştui stat, aţistor păminturi şi a locuitorilor a lui, apare ca hiinda extrem di straniu ca aclo să si voteadzâ majoritar trâ un partid comunistu. Ma multu, Partidulu Comunistu din Republica Moldova easte unulu dia ţeale mai reacţionarile organizaţii politiţe di-tru Europa.
Comuniştil’i di la Chişinău duc unâ politică anti-occidentală şi puternic anti-românească. Paradoxal, succesulu a comuniştilor la aleadzirile di-tru Republica Moldova dureadză di-tru 1998, cându aţist partid vinit di-tru negura a istoril’ei amintǎ aleadzirile parlamentare cu 40 tru sută di voturi. Eara primulu şi singurulu stat fostu sovietic, agiumtu independentu, în care comuniştil’i si turna la puteare, pri-tru procedeulu democratic a aleadzirilor libire. Toate aleadzirile parlamentare ţi s-au faptâ di-tru 1998 furâ amintate di Partidulu a Comuniştilor, cu rezultate tut ma mǎri, inclusiv cu un incredibil 70%, tru 2001. Problema si complică ma că lom tru isape că preşedintile a Republicâl’ei Moldova easte aleptu di Parlamentu, ahtare turlie că, timpu di dauă mandate, maximulu pruvidzut di Constituţie, preşedinte a statului fu Vladimir Voronin, un personaj sinistru, fostu gheneral di miliţie a hulitâl’ei Uniune Sovieticǎ, lider di nicontestat a comuniştilor moldovean’i. În prezent, Republica Moldova easte unâ di puţânile republiţ fostu-sovietiţe care semnarâ acordul cu Uniunea Europeană şi duţe unâ politică pro-occidentală, cu agiutorulu a Româniil’ei viţinǎ. Cu toate aestea, electoratulu di-tru Republica Moldova pare să si apleacâ, tru procente decisive, spri politica anacronică propusă di comuniştil’i contemporan’i ţi nu agârşirâ hici ţiva di ideologhia şi practiţiile sovietiţe.
