23 agustu, aoa şi 7 dechenii
Mesulu agustu di-tru anulu 1944 fu un cu cân’inâ, într-unâ lume mintitâ di-al doilea polim mondial. Bitsita avea arhiusitâ chiola, priste tut ghirman’l’i şi aliaţâl’i a lor bătea în retradzire. Mai multu, aliaţâl’i anglo-american’i avea debarcatâ tru Normadia şi ofensiva a vrea să aducă, pi 23 agustu, eliberarea a Parisului. Tru tut aţeauşi dzuâ, La Bucureşti vrea sâ si facâ un actu radical. România si afla tru tâburea ghirmană di-tru 1941, cându Hitler avea atacatâ Uniunea Sovietică ţi cara cǎ tru 1939, tut într-unâ dzuuâ di 23 agustu, Berlinulu şi Moscova avea simnatâ un pactu di neagresiune. Pri-tru aţistǎ achicâsire ţi pruvidea şi împărţârea a Estului a li Europǎ, a Româniil’ei l’i si impunea un ultimatum sovietic, tru cirişar 1940, pri-tru care ceda tru 48 di ore provincia Basarabia, pământurile, locurile a l’ei dintrǎ Prut şi Nistru. Cedările teritoriale di-tru 1940 dusirâ la abdicarea a vâsil’elui Carol al ll-lea, care îl numeaşte, tru ultima a lui dzuuâ di domnil’e, pi Ion Antonescu, mareşalul di mai târdziu, atumţea ninca gheneral, în funcţia di prim ministru. A daua dzuuâ Carol al ll-lea fudze, şi alasâ tronulu a hil’i-sui, Mihai, în vârstă di 23 di an’i, şi puteri dimpline a gheneralului Antonescu, ţi si proclamâ Conducător a statului. Ion Antonescu u duţe România arada di Ghirmânia şi aliaţâl’i a l’ei, ţi cara cǎ tamam în favoarea a luştor avea România chirutâ, tru 1940, unâ parte mare a teritoriului a l’ei, Cadrilaterulu a Bulgaril’ei şi nordulu a Transilvanil’ei cătrǎ Ungaria, pri-tru Dictatulu di la Viena, ligat tru agustu 1940, ama nu pi 23 cǎ pi 30.
Marius Tiţa, 25.08.2014, 19:27
Mesulu agustu di-tru anulu 1944 fu un cu cân’inâ, într-unâ lume mintitâ di-al doilea polim mondial. Bitsita avea arhiusitâ chiola, priste tut ghirman’l’i şi aliaţâl’i a lor bătea în retradzire. Mai multu, aliaţâl’i anglo-american’i avea debarcatâ tru Normadia şi ofensiva a vrea să aducă, pi 23 agustu, eliberarea a Parisului. Tru tut aţeauşi dzuâ, La Bucureşti vrea sâ si facâ un actu radical. România si afla tru tâburea ghirmană di-tru 1941, cându Hitler avea atacatâ Uniunea Sovietică ţi cara cǎ tru 1939, tut într-unâ dzuuâ di 23 agustu, Berlinulu şi Moscova avea simnatâ un pactu di neagresiune. Pri-tru aţistǎ achicâsire ţi pruvidea şi împărţârea a Estului a li Europǎ, a Româniil’ei l’i si impunea un ultimatum sovietic, tru cirişar 1940, pri-tru care ceda tru 48 di ore provincia Basarabia, pământurile, locurile a l’ei dintrǎ Prut şi Nistru. Cedările teritoriale di-tru 1940 dusirâ la abdicarea a vâsil’elui Carol al ll-lea, care îl numeaşte, tru ultima a lui dzuuâ di domnil’e, pi Ion Antonescu, mareşalul di mai târdziu, atumţea ninca gheneral, în funcţia di prim ministru. A daua dzuuâ Carol al ll-lea fudze, şi alasâ tronulu a hil’i-sui, Mihai, în vârstă di 23 di an’i, şi puteri dimpline a gheneralului Antonescu, ţi si proclamâ Conducător a statului. Ion Antonescu u duţe România arada di Ghirmânia şi aliaţâl’i a l’ei, ţi cara cǎ tamam în favoarea a luştor avea România chirutâ, tru 1940, unâ parte mare a teritoriului a l’ei, Cadrilaterulu a Bulgaril’ei şi nordulu a Transilvanil’ei cătrǎ Ungaria, pri-tru Dictatulu di la Viena, ligat tru agustu 1940, ama nu pi 23 cǎ pi 30.
Tru cirişar 1941, cându Ghirmânia u atacă prin surprindiere, prin apandica, Uniunea Sovietică, Ion Antonescu bagă România tru polim contra a Moscovâl’ei, pretextânda cama multu recuperarea a Basarabil’ei, cedată cu tamam un an nainte. Eliberarea a Basarabil’ei si feaţe baia aghon’ea ama, unâoarâ agiumtâ la Nistru, fosta frontieră estică a Româniil’ei, gheneralul dictator caftâ a armatâl’ei românâ să continuâ ofensiva arada di forţile ghirmane. Antonescu alumtâ arada di ghirman’i tru tuţ aţişti an’i ama tru marţu 1944 retradzirea ghirmană di nâintea a sovietiţilor faţe ca trupile a Moscovâl’ei să agiungă pi teritoriul a Româniil’ei. Politician’il’i român’i sunt tut mai conştienţâ di faptul că politica a mareşalului Antonescu va sâ facâ ca România să hibâ ocupată di URSS şi, mai multu, că mareşalul-dictator va sâ alumtâ până la final arada di ghirmani. Eara necesară unâ minare di forţă care să lâxeascâ radical orientarea a Româniil’ei şi aţist plan fu conceput cu implicarea esenţială a tinirului rege a Româniil’ei. La 23 agustu 1944, regele îl cl’eamă la Palat pi Ion Antonescu şi îl’i caftâ să simneadzâ armistiţiul cu aliaţâl’i. Cum mareşalul refuzâ imediat, vâsil’elu ordonâ destituirea şi arestarea a luştui. Tru seara a dzuuâl’ei 23 agustu, vâsil’elu Mihai transmise, prin radio, unâ proclamaţie pri-tru care anunţa deciziile loate, dânâsirea a ostilităţilor contra a li Armatâ Aroşe şi acceptarea a unui armistiţiu cu Aliaţil’i.
Român’il’i turnarâ imediat armile contra a forţilor a li Axâ, asiguripsinda, trâ arhiusitâ, eliberarea şi priloarea a controlului total asupra a capitalâl’ei Bucureşti, după alumte greale cu ghirman’il’i. Alâxirea nu fu hici simplă sau lişoară, armistiţiul cu Aliaţil’i fu simnat maşi priste 3 septămân’i, la Moscova, în termeni clar impuşi di URSS. Multu chiro după aţel chiro, istoriţâl’i nâ explicarâ câţe. Tru discuţiile dispre v’initorulu a omeniril’ei după bitisita a polimului, Aliaţil’i u avea alăsatâ România tru mân’ile a Moscovâl’ei. Tru evenimentile di la 23 agustu 1944, vâsil’elu avu arada reprezentanţâl’i a principalilor partide politiţe a momentului, Partidulu Naţional Ţărănesc, Partidulu Naţional Liberal, Partidulu Social Democrat ama şi insignifiantulu Partid Comunistu Român, trâ aveare unâ cale di comunicare cu Uniunea Sovietică. Armata Roşe u continuǎ ofensiva în România şi, mai diparte, spri Berlin, român’il’i m’earsirâ arada di Aliaţ. Uidisit cu achicâsirile post-polim aAliaţâlor, România fu alăsată în sfera di infuenţă a Uniunil’ei Sovieticâ, ţi instalǎ aoa un reghim comunistu, unipartit. Aţist reghim lu obligǎ pi vâsil’elu Mihai să abdicâ, tru andreu 1947, lu scoase pi rege şi di-tru istoria a dzuuâl’ei di 23 Agustu, tricu tute meritile în contul a Partidului Comunist şi u declarǎ 23 Agustu dreptu dzuuâ naţională.
(Marius Tiţa)
