Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

10 an’i fără papa Ioan Paul ll-lu

Aoa şi 10 an’i, aţel ţi fu papa Ioan Paul ll-lu si anălţa la ţeruri. Întreaga omenire asistă la aestă fudzeare, anarga, pi misură ţi puterile lu părăsea pi bătrânulu pontif. Arhiusim tra să achicâsim că mplinuli di hări părinte l’i si apruchea bitisita, iara el ştea că nâ părăseaşte, cu dureare tru suflet, ama cu multă vreare trâ omenire. Escu fericit, hiţ şi voi tut aşi. Nu voiu lacrăm’i. Să faţim rigeaie deadun cu satisfacţie. Fericit mi încredinţedzu a Fecioarâl’ei” – easte ultimulu mesaj alăsat di Ioan Paul al ll-lea a oamin’ilor. Tru unâ di ultimele a lui apariţii la balconulu a adresărilor a lui di-tu Piaţa Sâmtul Petru, un porumbul refuză să îl părăsească, şi si torană la papă după un tur a li pieţă. Urmă apoia spitalizarea şi unâ ultimă oarâ ţi vru sâ si adreseadză a li mulţime, ama nu putu din cauza a staril’ei di sănătate a ţilui ţi si pregătea să treacă la ţeale sâmte. Muri tru dzuua di 2 apriliu 2005, cându avea 85 di an’i, şi mulţimea care îl vigl’ea în piaţa di la Vatican îşi lansă câftarea: santo subito (sâmtu diunâoarâ)! Vrea ca papa Ioan Paul al ll-lea să hibâ sanctificat. Protulu jgl’ot spre aţist deziderat fu faptu la 1 mai 2011, la 6 an’i şi un mes lună di la moartea a lui, cându papa Ioan Paul al ll-lea fu beatificat.

10 an’i fără papa Ioan Paul ll-lu
10 an’i fără papa Ioan Paul ll-lu

, 04.04.2015, 22:13



Tru cazulu a lui furâ fapte ma multe derogări di la tradiţiile stricte a li bâsearică catolice, că si ţânu isape di “reputaţia impunătoare di sâmtu di care si hărăsi Papa Ioan Paul al II-lea tru chirolu a banâl’ei, în momentul a moartil’ei a lui şi după moartea sa”, după cum spune un comunicat a Vaticanului. Pontificatulu di 27 di an’i fu unulu di mare dişcl’idire cătră lumea modernă şi cătră întreaga omenire. Fu primulu papă di orighină poloneză şi rolul a lui tru an’il’i a cădearil’ei a comunismului tru Europa fu unanim apreciat. Tru chirolu a lui, prestigiul a Bâsearicâil’ei Catolică criscut semnificativ, inclusiv pri-tru vizitile pi care papa li feaţe tru tute părţâle a lumil’ei. Nu ezitat şi nu şidzu sâ si minduiascâ şi chinesi calea cătră tru locuri iu un papă nu avea agiumtâ niţiunâoară. M’earse la oamin’i di aradă, di-tru tute continentile, tru ţări care suferea din cauza a reghimului politic, si adună cu lideril’i a altor relighii şi pâlâcârsirâ deadun dumnidzălu trâ oamin’i şi pacea a lumil’ei. Arupse multe cutume şi, tamam cum îl’i easte funcţia, suveran pontif, aruncă punţâ spre toţ oamin’il’i. Ioan Paul al ll-lea easte primulu papă care, di cându existâ separarea a creştinismului, tru catoliţ şi ordodocşi, adică aproapea un mileniu, m’aerse în vizită ofiţială într-ună ţară majoritar ortodoxă. Şi aţea ţară easte România.



Tru mai 1999, cându lumea marcheadză bitisita a doilui polim mondial sau DZuua a Europâl’ei, papa Ioan Paul al ll-lea făţea ună vizită istorică în România. Dinclo di prioritatea istorică, arămân momentile excepţionale di-tru aţeale dzâle, tru care papa fu aprucheat cu multă căldură di întreg populul român, în frâmte cu şefil’i politiţ, ama şi cu patriarhul a Bâsearicâl’ei Ortodoxă Română. Fu unâ atmosferă extraordinară tru aţeale dzâle, dominate di imaghinea a ţilor doil’i auşi cu nâmuze şi ihtibare lideri spirituali a român’ilor şi a catoliţâlor, patriarhul Teoctist şi papa Ioan Paul al ll-lea. Tru 2007, la maşi 2 an’i după ţi papa triţea la ţeale sâmte, patriarhul îşi didea şi el bitisita, la 92 di ani, tra sâ si adună iara în ţeruri cu aţel cu care avea ghinecuvintată unitatea ţilor ţi cred în Iisus Hristos. Trâ român’i arămân zboarâle dzâse di papa Ioan Paul al ll-lea atumţea cându-l’i vizită: “România, ţară-apunte întră Orientu şi Occidentu, punctu di cruţecăl’iuri întră Europa Chentrală şi aţea Orientală, România, pi care tradiţia u numeaşte cu muşata numâ di “Grădina a Maicâl’ei a Domnului”, v’in la tine tru numa lu Iisus Cristos, Hil’ilu a lu Dumnidză şi a Para Sâmtâl’ei Fecioară Maria. (Marius Tiţa)

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company