Protili evenimenti ditru xeani a anlui 2014

Criza ucraineanâ şi năulu Polim Araţi

Bogdan Matei, 26.12.2014, 14:29

Criza ucraineanâ şi năulu Polim Araţi

Ti ma mulţâ analişţâ politiţ, 2014 easti anlu cându ahurhi un nău Polim Araţi. Dupu câdearea, tu Yinaru, a regimului pro-moscovit di Kiev, cu unâ sândzâroasâ revoltâ, cari l-u scoasi di la puteari pi prezidentul Viktor Ianukovici şi bâgă tu loclui a lui unâ administraţii pro-ocţidentalâ, Arusia agudi greu.

Definitâ di cinismu şi eficienţâ, anexarea fârâ alumtâ, tu Marţu, a hamunisil’ei Crimeea, fu maşi ahurhita. Vini dapoaia andruparea politicâ, militarâ ş-logisticâ, tutâ veara, a rebelilor pro-aruşi dit Estul ali Ucrainâ, ti furn’ia a curi chirurâ cama di patru n’ii di oamin’i.

Dit aeşţâ dit soni adarâ parti, ca victimi ayoriea, şi fârâ di câbati, aţei trei suti di pasageri, nai ma mulţâl’ii di ei, olandezi, dit unâ aeroplani civilâ, agudit, uidisit cu tuti informaţiili, di armili a separatişţâlor.

Tuti aesti lucri adrarâ comunitatea internaţionalâ s-veadâ, niisâhâsitâ, diştiptarea, sum Vladimir Putin, a apetitlui teritorial ali Arusii, tu unâ turlii asoţiatâ pânâ tora a etilor ţaristâ icâ stalinistâ.

SUA, Uniunea Europeanâ şi soţl’ii a lor dit lumea libirâ, dit Canada pânâ tu Australia, amintarâ meatri punitivi, icâ di turllii politicâ ş-icunumicâ. Cu gaile ti catandisea dit Ucraina, nai ma marli, ca tetirotiu şi popul, dit viţin’ii a lui, Bucureştiul, răsăritean ali UE şi NATO, câftă a soţlor ocţidentali unâ crişteari a prezenţâl’ei militarâ tu regiuni.

România dzâsi că easti susto, prit Prezidenţii, Guvernu icâ Ministerlu di Externi, ti tin’isearea a suveranitatâl’ei şi a integritatâl’ei teritorialâ a Ucrainâl’ei, cu cari amparti suti di kilometri di sinuri şi iu bâneadzâ aproapea giumitati di milion di etniţ român’i.

Amintari electoralâ a pro-europen’ilor Kiev şi Chişinău

Ş-tu Ucraina, ş-tu Republica Moldova (magioritar românofonâ), electoratlu deadi semni că andrupaşti calea europeanâ a aluştor republiţi ma ninti sovietiţi, cari înyrpsirâ acorduri di suţatâ şi libirâ alâxeari cu Bruxelles-lu.Golu cu puteari di apofasi tu democraţii, verdictul a urnilor nu confirmâ ici retorica aruseascâ andicra di taha niscânti îndrepturi ali Moscovâ pisti coloniili a ei di ma ninti.

Kiev, tu ipotisea di prezidentu fu aleptu magnatlu pro-ocţidental Petro Poroşenko, iara tu Parlamentu, nostalgici a Uniunâl’ei Sovieticâ icâ adepţâ al Ianukovici, agiunsirâ minoritari dupu scrutinlu legislativ.

Mai multu, ti prota oarâ dupu proclamarea a independenţâl’ei, tu anlu 1991, comunişţâl’ii nu ma trec di praglu electoral di ţinţi proţenti şi nu mai suntu reprezentaţ tu Radâ. Filoaruşii – comunişţâ, socialişţâ icâ populişţâ — chirurâ alidzerli şi Chişinău. Adunati, nica dit 2009, la guvernari, tu aşi-dzâsa Alianţâ ti Integrarea Europeanâ, partidili Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal luarâ, iara, pi 30 di Brumar, magioritatea a mandatilor tu Parlamentu şi va s-ducâ ninti cumândisearea deadun a Republicâl’ei Moldova.

Liderl’ii a lor au nâdii ca vâsâlia s-li’a statutlu di candidat ti UE, tu anlu 2017 şi s-agiungâ membru tu structurli comunitari tu 2020. România, cari andrupaşti susto, tu numa a ligâturâl’ei di limbâ, isturii, culturâ şi mirâ, integrarea a Chişinăului, fu prota vâsâlii cari alâvdă amintarea a partidilor pro-europeani dit statlu viţin.

Scrutin europarlamentar

Alidzerli dit meslu Mai ti Parlamentul European au confirmatâ putearea a fumeilor ideolodziţi democratiţi di pi continentu — popularl’ii, socialişţâl’ii şi liberal’ii, ţi luarâ vârâ dauâ tril’imi dit mandati. Ama adusirâ şi gaile, ti furn’ia ali resurecţii, tu aproapea tuti vâsâliili membri ali Uniuni, mutrinda retorica discriminatorii şi contra a migraţil’ei.

Dit Ungaria, tu Franţa şi dit Gârţii tu Olanda, partidili vidzuti ca hiindalor eurosceptiţi, cându nu dealihea antieuropeni, ş-pitricurâ reprezentanţâl’ii tu Legislativlu comunitar. România nu easti reprezentatâ Strasbourg şi Bruxelles di niţi un eurodeputat populistu icâ xenofob.

Aţeali 32 di locuri ţi suntu a Bucureştiului, furâ ampârţâti întrâ formaţiun’i apruchiati di mărli partidi continentali, cari andrupăscu valorli europeani — na-nstânga PSD, prota vioarâ a guvernarâl’ei şi parti a socialişţâlor europen’i, iar na-ndreapta PNL, cari tricu estan, di la Suţata a Liberalilor şi a Democraţlor, la populari, idyul lucru adrat ş-di PDL, PMP şi UDMR, deja membri tu PPE.

Alâxeri la cumândisearea a instituţiilor europeani

Andrupât di soţl’ii a lui socialişţâ şi di popularl’ii europen’i, ghermanlu Martin Schultz fu aleptu iara ti un mandat di doi an’i şi giumitati tu ipotisea di cap a legislativului comunitar. Uidisit cu unâ achicâseari întrâ aţeali dauâ partidi, tu daua giumitati a aţil’ei di tora legislaturâ, cumândisearea a Parlamentului European va s-hibâ asiguripsitâ di un reprezentantu al popularilor.

Alanti instituţiil europeani ş-aleapsirâ deja cumândisearea, dit toamna aluştui an. Dupu dzaţi an’i, cari însemnâ nai ma marea crişteari, câtâ Estu şi Sud, dit isturia ali Uniuni, portughezlu Jose Manuel Barroso ş-deadi loclu a luxemburghezului Jean-Claude Juncker la cumândisearea ali Comisii Europene. Tu loclu a belgianlui Herman van Rompuy, năulu prezidentu a Consiliului European easti polonezlu Donald Tusk, protlu est-european intrat pi unâ ahtari ipotisi.

Italianca Federica Mogherini luă cumândisearea ali diplomaţii europeanâ di la britanica Catherini Ashton. Tu năulu executiv comunitar, România easti reprezentatâ di aţea di ma ninti eurodeputatâ soţial-democratâ, Corina Creţu, comisar ti Politica Regionalâ.

Dupu intrarea tu UE, tu anlu 2007, România mai avu portofoliili a Multilingvismului, prit Leonard Orban, şi a Agriculturâl’ei, prit Dacian Cioloş, doil’ii tehocraţ neafiliaţ politic.

Dosari năi, upâriti pi agenda NATO

Şi Alianţa Nord–Atlanticâ şi-alâxi, toamna ţi tricu, secretarlu general. Danezlu Anders Fogh Rasmussen ş-deadi loclu a altui scandinav, aţel di ma ninti premier norvegian, Jens Stoltenberg.

Unâoarâ cu cumândisearea NATO, aestu dit soni lipseaşti s-aibâ angâtan şi di dauâ dosari dit aţeali nai ma greali. La Estu — ligâturli arâţ cu Arusia şi împrustarea a meatrilor di sicuritati ti soţl’ii dit partea esticâ, icâ şi România. Tu Sud — catandisea greauâ dit Orientul di Mesi, aspartu di gherila jihadistâ cu cari guverneli locali — slabi – nu amintâ s-alumtâ sâ-I ţânâ pi loc.

Dit vearâ, baia teritorii dit Siria şi Irak câdzurâ sum controlu a organizaţil’ei teroristâ cari ş-aspuni Vâsâlia Islamicâ, ahât sândzâroasâ că nu fu apruchiatâ niţi di mentorl’ii a ei dit Al-Qaida.

Armânipsearea: Cristina Mina

Ascultaţ aoa –>