Protili evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.03.- 04.04. 2020
Româñlli, zñiipsiț di pandemia di Covid-19
Roxana Vasile, 08.04.2020, 08:07
Di luni, unâoarâ cu nâstritearea-a praglui di 2.000 di cazuri, România intră tru scenariul 4 ti kivernisearea-a crizâllei ți u adusi Covid-19. Numirlu a lândzidzârloru și a morțâloru easti tru niacumtinatâ creaștere, iara autoritățile minduescu câ kipita va s-agiungâ tu bitisita-a meslui apriiur. Mulț cutugursescu că populația nu easti duri testată: uidisitu cu Gruplu di Comunicari Strateghică di București, până tu 2 di apriiur, la nivel național, fueara prelucrate aproapea 28.500 di testi. Di altă parte, spitalele românești canda nu suntu duri dotate tra s’țânâ keptu a unâllei dalgâ importantâ di paciențâ. Cazlu di Suceava (aratili) easti emblematic! Luni dicseară, dit totalu a lândzidzârloru și a morțâloru raportate la nivel național, aproapea un cirecu eara dit aestu căsăbă. Ma multu, ditu tuti cadrele medicale infectate pi tutâ România, apraopea dauă cirecuri — dimi anvârliga di 200 – eara dit Spitalul Judițean sucevean. Easti itia tra cari autoritățile centrale apufusirâ, tu ahurhita-a stâmânâllei, s’bagâ căsăbălu și optu hoari di anvârliga tru carantină totală. Dupu aestâ, la cumândusearea-a spitalui fu bâgatu un yeatru militar, tru condițiile tru cari fostul manager interimar ş’deadi demisia di itia-a stresului, a ixikillei di personal, di produse și echipamente medicale.
Prezidentul Klaus Iohannis feati cllimari la cadrele medicale s’tornâ la lucru:
Easti ananghi di testare urgentă a personalului medical cari, dealihea, poate s’toarnâ tru spital tru catandisea anda pot ta s’hibâ vindicaț. Easti ananghi di nica un aparat di testare cari va s’hibâ bâgat la dispoziţie tru nai șcurtu kiro. Medicamenti suntu, material di protecţie easti, proțeduri suntu. Zburădcu maxus ti yeațrâ şi personalu medical dit Spitalul Suceava: turnaț’vâ, vă plâcârsescu, priloaţ ândzidzlli, tiñisiț procedurile! Bâgămu besa pi voi!” Przidentul Iohannis câftă, tutunâoarâ, a Guvernului s’aflâ fonduri atea turlie câ personalul medical cari va s’lucreadzâ cu pacienţâlli infectaţi cu Covid-19 s’hibâ pâltiț cu un bonus consistent la tiñiia di cafi mesu. Pandemia di coronavirus dusi, tru România, și la ndauâ cazuri di doctori și asistente medicale cari dmisionarâ di asparizma s’nu lândzâdzascâ, dar și tru semnu di protestu andicra di ixikea-a echipamentelor di protecție. Tru nâscântâ câsâbadz aesțâ au mutatâ cap di aestâ furñie.
Dotarea-a spitalelor, tru mplină disvârteari
Autoritățile române loarâ un nău șingiru di meatri ti ațelli ți suntu tu linie a alumtâllei contra-a noului coronavirus: personalul medical di specialitate, personalul mediu sanitar, auxiliar sanitar şi sanitar cu studii superioare nu ari câbilea ta s’nu aproaki icâ delegarea pi perioada a catastisillei di ananghi, câ lipseaști s’ducâ iu va s’hibâ ananghi, nica și tu spitalele publice cu deficit major di personal dit alti judeţe — dimândă caplu a Departamentului tra Situații di Ananghi, Raed Arafat. Tut el cundille că spitalele numata pot s’nu aproaki internarea-a pacienţilor di itia că nu ari confirmarea icâ infirmarea-a infecţiillei cu năulu coronavirus. Tru aesti condiţii, personalul medical ari borgea să s’veaglle tru tuti cazurile. Di altă parte, unâ aeronavă C-17 Globemaster III a NATO adusi Bucureşti, dit Coreea di Sud, doilu transport di 100.000 di combinezoane di protecţie. Dit Turchia agiumsirâ 100.000 di măşti di protecţie di tip FFP2 şi FFP3 cu unâ aeronavă C-27 J Spartan a Forţelor Aeriene Române. Aproapea di Bucureștiului fu diclarat opearațional un spital di tip ROL 2, instalat di Armata Română. Iara Constanţa (sud-est) s’lucreadză la un Spital Modular di Izolare şi Tratament, cari va funcţiona ca unâ extindire a Secţiillei di lângori infecţioase a Spitalului Militar dit căsăbăul di la Amarea Lae. Neise, tru România ahurhi realizarea a primilor măşti chirurgicale di protecţie, a deapoa va s’hibâ adrati 15 miliuñi cafi mesu.
Năi apofasi mutrindalui intrarea tru România
Pi thimellilu a nauuâllei ordonanțe militare, numărul 5, România prilundzi curmarea-a azboiurloru câtâ și ditu Spania și Italia, statili europene nai greu aguditi di noul coronavirus. Tutunâoarâ, lista cu zonele roşii di itia a cazurilor di coronavirus, tra cari easti ananghi carantina, fu actualizată, gioi, numărul a statilorur agiungânda la 12. Statili lugursiti zone roşii suntu: Austria, Belgia, Elveţia, Italia, Franţa, Germania, Spania, Iran, Marea Britanie, Olanda, SUA şi Turcia. Ase, cetăţenii români cari s’toarnâ ditu aesti stati lipseaști s’intra tru carantină instituţionalizată 14 di dzâli. Tutunâoarâ, tute persoanele cari agiungu dit unâ călătorie internaţională lipseaști s’aproaki izolarea la domiciliu timp di 14 di dzâli. Data anda s’bagâ tu lucru apofasea – 3 aprilie, ora 00,00 a Româniillei. Di la idyea dată și oară s’bâgarâ tu lucru și amendzâli di 20 ori ma mări tra ațelli cari calcă regimul a catandisillei di urgență. Tra persoanele fizice, amendzâli agiungu la 20.000 di lei (cama di 4 ñilli i euro), iar tra firme – până la 70.000 di lei (aproape 15 mii di euro).
Cifre lâhtâroasi dit partea-a Ministerlui a Lucărlui
Simfun cu datili di la Ministerul Lucărlui, la 2 aprilie, numirlu a românilor arămaşi fără loc di lucru eara di aproapea 174.000, contractele a lor hiinda dânâsiti, tru kirolu anda cama di 860.000 furâ pitricuț tru șomaj tehnic. Cifrele suntu tru creaștire alarmantă. Nai mulțâ oamiñi ș’kirurâ locul di lucru tru domenii cum comerțul cu mutarea și minutișu, repararea autovehiculelor și motocicletelor, hoteluri, restaurante și construcții. Ti ațea, em Guvernul di București, em Parlamentul minduescu s’aflâ cearei ti ndruparea em a populațiill zñiipsiti, em a sectoarelor economiți tru criză.
Angrâpsearea: Roxana Vasile
Armânipsearea: Tașcu Lala
