Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu
Catra un nom a tin’iil’ei di cafi mes unitari tru România
Roxana Vasile, 12.04.2017, 12:05
Catra un nom a tin’iil’ei di cafi mes unitari tru România
Tru sistemul di salarizare românescu nu există, tru aesta oara, una ieararhie cari s-acaţă tru isapi importanţa a lucarlui faptu, tru imnaticlu şcolar şi universitar, di vicl’ime ica di experienţa profesională. Tuti aesti dusira, pi hiotea a kirolui, la anomalii greu tra mindueari tru alte state dit Uniunea Europeană. Em, actualu Guvern di coaliţie PSD-ALDI di Bucureşti va tra s-ndreaga aesta catastisi prit elaborarea a nomlui tra tin’ia di cafi mes unitara dit sistemul bugetar. Ma ghini spus, liderl’i a coaliţiei ş-loara borgea, gioi, tra proiectul aistui act normativ, cari va s-hiba dipus tru Parlamentu stămâna yinitoare. Aestu va s-hiba adoptat di Legislativ până tru bitisita a actualei sesiuni. Leadzea va s-apufuseasca un tratament isa tra atel’i cari fac idyiul lucru şi au idyea vicl’imi tru lucru. Un alt principiu easti atel a ieararhizăril’ei, ase câ şeful a unei instituţii s-nu aibă tin’ia di cafi mes ma n’icâ andicra di subalternii a lui. Proiectul a nomlui tra tin’ia di cafi mes unitare apufuseasti tutunaoara, una calindara a majorărilor tra yinitorl’I an’I ani. Tru tut sectorul bugetar românesc, raportul anamisa di nai ma n’ic şi atel nai ma marea tin’ie va s-hiba di 1 la 12. Opoziţia politică di Bucureşti contestă demersul a Guvernului şi apreciadză că proiectul di leadzi easti nirealistu, cate nu suntu duri paradzl’i tra toate majorările avuti tru videala. Tru arada a lui, guvernatorlu a Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, spune că mările salariale suntu ananghisiti, ama că lipseastri s-hiba tanuti sum control, cate România aminta actualele echilibre economico-financiare cu mari curban’i.
Justiţia română şi anticorupţia
Decidenţal’i politici di Bucureşti minduescu s-alaxeasca legislaţia penală ahtari turlie câ aesta s-nu calca Constituţia, ama niti s-nu baga farnu tru alumta contra ali corupţie. Ase, ministrul Justiţiei, Tudorel Toadir, dimanda, stămâna aesta, că feati un singir di alaxeri la Codlu Penal şi la Codlu di Procedură Penală, alaxeri cari va s-hiba tru dizbatere publică. Alaxerli mutrescvu definirea a infracţiunil’ei di abuz tru serviciu tru raport cu una decizie di anlu ti tricu a Curţii Constituţionale. Pi scurtu, ministrul cundil’e că nu va s-baga un prag valoric a zn’iil’ei tra aestă infracţiune, ca giudicătorul va s-apufuseasca desi va lu pidipseasca ica nu pe atel pitricut tru giudico. Tut Tudorel Toadir dimanda că Ministerul deadi aviz negativ tra alaxerli aduse tru Parlament ti proiectu di nom mutrindalui conflictul di interese, instituţia pi cari u cumanduseasti avândalui una iniţiativă legislativă cari spuni tra modificarea a prevederlor ligate di aestă infracţiune. Neise, ministrul Toadir dimanda că va s-hiba adrat un audit externu la Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi atea di Investigare a Infracţiunilor di Criminalitate Organizată şi Terorism. Aesta, tru condiţiile tru cari activitatea a aistor instituţii numata fu radiografiată di un deceniu s-cama. Verificaria va s-apufuseasca, ntra altele, numirul di dosare ti cari le are cafi procuror, termenele di soluţionare, numirlu di cazuri reclamate la CEDO ica numirlu di cetăţeni cari sidzura ahapsi paranom.
Alaxeri tru Guvernul ali Românie
Masi dupu trei mesi di la nvestire, Guvernul di stânga di Bucureşti cumandusitu di social-dimocratlu Sorin Grindianu feati una naua remaniere. Pi 23 di scurtu eara alaxiţ titularl’i di la patru portofolii – Justiţie, Economie, Mediu di Afaceri şi Fonduri Europene. Cara aesti alaxeri s-featira sum aumbrela PSD, marli amintator, cu 45% dit sufragii, a scrutinului dit andreu anlu ti tricu, stămâna aesta fu arada a partenerului-junior la guvernare, ALDI, s-facă alaxeri tru formula di agioc. Luni, deadira giuratlu doi nai miniştri liberal-democraţ. ALDE aleapsira tra ipotisea di ministru a Mediului şi vicepremier Graţiela Gavrilescu, fost ministru tra Relaţia cu Parlamentul. Tru loclu a aistei, vini liderlu a gruplui senatorlor ALDE, Viorel Ilie. Cu una stămână ma napoi, cumandusearea ALDE avea apufusita ritradzearea a andruparil’ei politica tra coprezidentul a formaţiunii, Daniel Constantin, vicepremier şi ministru a Mediului, pi fondul a niachicaserlor tut ma acute anamisa di aestu si alantu coprezidentu liberal-democrat, şeflu a Senatlui, Călin Popescu-Tăriceanu.
Una victimă română a recentului atentat di Londra
Ambasadorlu ali României la Londra confirma deceslu a româncal’ei gru pliguita tru atentatul dit 22 martu dit capitala ali Marii Britanii, numirlu total a morţalor agiundzi aesta turlie tora la 5. Românca avea 31 di ani şi eara internată di două stămâni tru catastisi greauă. Ea cădzu tru apele ali Tamisa, după ti atentatorlu intrat cu aftuchina tru pietoni pi apuntea Westminster. Doilu turist român pliguit — partenerlu a l’ei di bană — fu externat la scurt timp după ataca revendicata di gruparea teroristă Stat Islamic.
Nai medalii tra inventatorl’i români
Tru cafi an, inventatorl’ii români s-toarna di la saloanele internaţionale cu medalii tra invenţii cu aplicaţie imediată. Şi tru aest an, el’i amintara multin distincţii la Salonul Internaţional di Invenţii di Geneva, nai cu anami eveniment di aesta turlie la nivel mondial. Agiumtu la a 45-a ediţie, salonlu s-dizvarti tru perioada 29 martu-2 apriliu. 34 di medalii di malama, 8 di asimi şi 10 distincţii speciale — aestu easti palmaresul a românilor, premiaţ di cătra membrii a juriului internaţional. La si adăvgara 17 premii oferite di delegaţiile xeani prezente la Ziua dedicată tra România la Salon. România lo parti Geneva, cu 40 di lucrări, a curi prezenţă fu finanţată di la buget, deadun cu alte 8 invenţii susţanute dit fonduri proprii. Di altă parte, Măgurele, ningă Bucureşti, stămâna aesta ahurhira primele testi tra componentele a unui Laser di mari puteare, cari va s-agiunga opearaţional dit 2019. Laserlu va s-hiba di 1.000 di ori ma vartos andicra di iti altu dit lumi existentu tora.
Autor: Roxana Vasile
Armanipsearea: Tascu Lala
