Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu
Guvernul di Bucureşti demis dupa una moţiuni di cenzură
Daniela Budu, 23.06.2017, 19:17
Guvernul di Bucureşti demis dupa una moţiuni di cenzură
Parlamentul di Bucureşti consemna, tru aestă stămână, una premieră. Tra prota oară după 1989, un guvern fu demis prit moţiune di cenzură dipusă tamam di partidile cari alu susţanura la nvestire, PSD şi ALDI. Tru favoarea a moţiunii sa spusira 241 di parlamentari, tru condiţiile tru cari erau ananghi di 233 di voturi. PNL, USR, UDMR si PMP nu deadira votlu, lugursindalui că easti una problemă internă a coaliţiei. Moţiunea fu bagată după ti premierul nu vru tra s-da demisia, aca partidile coaliţiei al’i trapsira andrupamintul politic. El spusi ca nu au thimel’iu concluziile a evaluaril’ei faptă di PSD tra atel’I şase mesi di la instalarea a cabinetului, dit cari işea tru videala că ari amanari tra bagarea tru lucru a programului di guvernare. După vot, premierlu demis, Sorin Grindianu, declara că easti important ca PSD s-armână adunat stog.
Sorin Grindianu: Am nadia ca votul dit Parlament s-nu hiba un mari alatus, a deapoa PSD s-aleaga yinitorlu premier. Importantu easti s-işim dit aesta ambudyiuseari şi s-dimăndam a investitorilor şi cancelariilor dit lumea tută că România armâne un mediu stabil şi predictibil. PSD nu nusimneadză Liviu Dragnea, PSD nu nsimneadză niti Sorin Grindianu. Tru arada a lui, preşedintele a social-democraţilor, Liviu Dragnea, cundil’e că PSD işi anvartusitu dit aestă acţiune politică, iara yinitorul prim-ministru va s-hiba una persoană cu viziune, capabilă s-bagă tru practico programul di guvernare.
Liviu Dragnea: România napoi intra tru normalitate şi tru reglările constituţionale. Fu una acţiune politică asumată di cătra PSD şi ALDI, ama s-lo si un riscu politic, ghini ma nu vru s-riscăm ca un program di guvernare ambiţios s-hibă bagat sum semnul a ntribaril’ei. Tra noi armasi, armâne şi va s-armâna nai ma important programul di guvernare cari alaxeasti România tru hairi. Prezidentul Klaus Iohannis va s-aiba, dimec, consultări pi tema ti adararea a naului guvern cu partidile parlamentare.
Relaţii privilegiate România – Germania
Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, eara dus, stămâna aesta, tru una vizită Germania, iu feati moeabeti cu cancelarul Angela Merkel şi cu omologlu a lui, Frank-Walter Steinmeier, em tra relaţiile bilaterale privilegiate, em tra starea UE şi a raporturilor transatlantice. Cancelarlu german sumlinie că Bucureştiul şi Berlinul ambartiteadza idyili opinii tru ti mutreasti Brexitului, protecţia a sinurlor, ama şi tru atea ti m,mutreasti terorismul şi migraţia. Angela Merkel declara că Romania feati progrese importante tru ti mutreaşte statul di drept şi alumta anticorupţie şi feati timbihi că una slagheari a aistor progrese nu va s-hiba un lucru bun. Relaţia cu Germania easti tra România nu masi una di importanţă strategică, ca şi una privilegiată, una di nai ma bune relaţii ti li avem, declara prezidentul român. Klaus Iohannis lo parti la un eveniment dedicat tra aniversarea a relaţiilor bilaterale anamisa di ateali dauă vasilii. El cundil’ea componenta economică, aflată tru continuă creaştire, ama şi minoritatea germană dit România cari, tru opinia al nasu, easti un cadealihea catalizator a dialoglui anamisa di ateali dauă state.
Klaus Iohannis: Tra România, parteneriatlu cu valenţe strateghiti cu Germania easti un element fundamental ali politica externa. Atel’i 10 ani di apartenenţă la Uniunea Europeană şi tut imnaticlu european şi euro-atlantic ali Românie reprezentara una perioadă a alaxerlor spectaculoase tru istoria a noastră. Iara Germania, sum a curi prezidentil’e aderam la Uniunea Europeană, na fu totna un partener di pistipseari. Prezidentul ali Românie tanu şi un discurs la Muzeul Istoric German dit Berlin, cu furn’ia ali ceremonie di comemorare a victimelor refugiului şi expulzării, şi spusi că, tru prezent, fenomenul ali migraţie aduti probleme tru tuta comunitatea internaţionala.
Prezidentul Klaus Iohannis la summitlu di veară di Bruxelles
Tru idyea stămână, prezidentul român s-andausi cu omologul a lui francez, Emmanuel Macron, tru marja a Consiliului European di Bruxelles, cu cari sbura teme dit sfera a relaţiilor bilaterale, a afacerilor europene şi a dosarelor internaţionale. Summitul comunitar di veară fu consacrat, aesta arada, tra yinitorul ali construcţie europene. Tema principală a protal’ei dzuua fu combaterea a terorismului, iara Consiliul European apufusi una cooperari ma streasa cu industria on-line. Liderl’ii europeni s-akicasira s-adară un mecanism permanent di cooperare europeană tra apărare cari nsmineadza inclusiv una ma mare integrare a statelor membre tru aestu domeniu. România ari ngatan tra tut ti nsiamneadză apărare europeană. Prezidentul Klaus Iohannis exighisi, Bruxelles, că Bucureştiul easti multu interesat di aşi numasira colaborare structurată pi securitate şi apărare externă. Şeflu a statlui cundil’e că nica nu poati s-hiba spusa dit cari aşi numasite grupuri di alumtă va s-faca parte România ili ti capacităţ militare s-dezvolta.
Klaus Iohannis: România easti multu interesată cate vrem s-aibă una colaborare strasă anamisa di tuti statele membre ale Uniunii şi noi va na adutem contribuţia aoa, ama cadealihea cu idyea cundil’eari pi cari u featim şi cu altă ocazie: nu vrem s-dizvoltăm un paralelism cu NATO şi vrem s-dizvoltăm structuri cari di una parte haristusescu ananghiserli ali Uniuni, di altă parte s-completeadză şi nu s-concureadză cu structurli NATO. Liderl’ii europeni ş-pripusira s-bitisească până tru inşita a aisstui an lucarlu la naulu sistem di alaxeari tra informaţii mutrindalui sinurli.
Autor: Daniela Budu
Armanipsearea: Tascu Lala
