Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu

Nomlu ali prevenţie

Corina Cristea, 19.05.2017, 18:52

Nomlu ali prevenţie

Proiectul di nom tra prevenţie fu adoptat, gioi, di Guvernul di Bucureşti, a deapoa va s-hiba pitricut tra debat şi aprobari la Parlamentu. Ateali 267 di contravenţii cari va s-hiba bagati tru mecan’ismului ali prevenţie suntu fapti cari nu prezintă un grad di piricl’iu social analtu. Aesti contravenţii suntu dit domeniile fiscal, legislaţia lucarlui, agricultură, turism, ape şi păduri, protecţia mediului, comunicaţii, educaţie, protecţia consumatorlui, administraţia locala şi afacerli interne. Guvernul precizeazdă că prit aestu actu normativ operatorl’i economici va s-aiba posibilitatea s-remediadza una abatere constatată la primlu control, tru un vade di maximum 3 mesi. Uidistu cu ministrul tra mediul di afaceri, Alexandru Petrescu, leadzea, cari reprezintă una etapă tru strategia di fateari ma cu hairi ligatura a statlui cu mediul di afaceri, va s-creasca gradlu di colectare la bugetlu di stat.

Apofasi mutrindalui vaccinarea

Guvernul apufusi, aestă săptămână, discl’idearea a unui departament di monitorizare şi implementare a programlui naţional di vaccinare. Naua structură va s-lucreadza tru subordinea directă a ministrului a sănătatil’ei şi va s-chiverniseasca tut procesul di imunizare, di la achiziţionarea şi administrarea a serurlor la una ma bună informare a populaţiei tu ligatura cu hairlatili a aistor. Fu, tutunaora, discl’isu un comitet interministerial di urgenţă tra soluţionarea actualal’ei criza a vaccinurlor. Apofasili s-l’ia tru condiţiile tru cari ahurhindalui di anlu tricut, România s-ampuliseasti cu una epidemie di rujeolă, cari adusi zn’ie maxus la cilimean’ii cu ilikia di până la 4 an’i, situaţie genearată di scădearea a ratal’ei di vaccinari. Până tora fura nregistrate circa 5.700 di cazuri di rujeolă, iara aproapea 30 di cilimean’i şi tiniri murira. La nivel naţional, tru 2016, acoperirea naţională cu vaccin contra ROR (Rubeolă-Oreion-Rujeolă) fu di 86% tra prima doză şi di 67% tra a daua doză, sum recomandarea a Organ’izaţiei Mondiale a Sănătăţii, di 95%.

România, creaştire economică record

România nregistra nai ma semnificativ avans dit ateali 28 di state membre ale UE, cu una creaştere a PIB-ului di 5,6% tru primlu trimestru dit 2017 comparativ cu idyea perioada dit 2016 – spuni estimarea preliminară publicată, marţa, di Oficiul European tra Statistică. Tutunaoara, tru primlu trimestru dit 2017 comparativ cu precedental’i trei mesi, România avu nai ma marea creaştere economică dit UE, di 1,7%, andicra di una expansiune di 1,5% tru trimestrul patru dit 2016. Uidisitu cu datili publicate, marţa, di Institutlu Naţional di Statistică di Bucureşti, economia ali Românie nregistra una creaştire cu 5,7% tru primlu trimestru a aistui an comparativ cu idyea perioada dit 2016. Economistul Aurelian Dochia spune că aca toradioara zburam masi di primlu trimestru a anlui, după nregistrarea a aistei performanţi probabilitatea ca economia românească s-crească cu una valoare aprukeată di 5,2%, aşi cum estima executivlu, criscu cabaia.

Asigurărle obligatorii şi znuearea a parcului auto

Nicuckirl’i a aftukinatlor ma vecl’i di 8 an’i cari vor s-ancumpara un automobil nau tru România, prit programlu Rabla, va s-poata si s-ngrapseasca la producătorii şi importatorii autorizaţ. Tru aest an, guvernul aloca un buget di cama di 300 di miliun’i di lei (cca. 66 milioane euro), iara cuantumlu a primal’ei di casare armasi di 6.500 di lei (1430 euro). Un agiutor importantu easti dat tra ancupararea di aftukinati electrice şi hibridi prit programlu Rabla Plus, cari yine cu un ecobonus di 10.000 euro tra achiziţia di modeli 100% electrice, respectiv 4.400 euro, tra ancupărarea a unei aftukinata cu propulsie hibridă di tip plug-in. Autoritatea di Supraveghere Financiară va s-apufuseasca un paha di referinţă tra asigurările obligatorii di răspundire civilă auto, la cari va s-raporteadza tuţ asiguratorii atumtea cânda va s-emita un paha tra beneficiari. Prividearea easti acatata cu isapea tru proiectul di nom adoptat di Camera a Deputaţlor, tru calitate di for dicizional. Ase, nicuchirl’i va s-hiba despăgubiţ, indiferentu di service-ul tru cari va s-andreeaga aftuchina şi pot s-harseasca şi di decontarea directă anamisa di asiguratori.

Nomlu tra salarizarea unitara, tru Senat

Nomlu tra salarizarea unitara intră stămâna yinitoare tra debat tru plenlu a Senatlui, după ti gioi lo aviz pozitiv tru comisia di lucru. După trei dzale di discuţii tru ritmo alert, fura aprobat un singir di amendamente prit cari di la 1 di yinar 2018 s-hiba majorati cu 15% tin’iili di cafi mes a lucratorlor dit serviciile deconcentrate ti suntu sum cumandul a Ministerlui tra Mediu, catacum şi salariile a personalui di la Agenţia Naţionale di Integritate, cari are acces la documente şi informaţii clasificate. La propunerea PNL şi UDMR s-a admis un amendament, prin cari sunt majorate cu 1.450 di lei (circa 320 di euro) indemnizaţiile a tutulor primarlor şi viceprimarlor di casabadz. Excepţie fac primarlu general şi viceprimarlu ali capitala, cata cum şi prezidental’i şi viceprezidental’i di consilii judeţeani.

Autor: Corina Cristea

Armanipsearea: Tascu Lala