Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu
Apofasi a CCR mutrindalui persoanili condamnate şi ocuparea a funcţiilor dit guvernu şi ministeri
Corina Cristea, 06.05.2017, 18:51
Apofasi a CCR mutrindalui persoanili condamnate şi ocuparea a funcţiilor dit guvernu şi ministeri
Curtea Constitutională ali României (CCR) pitricu napoi, gioi, ca inadmisibilă, sesizarea a Avocatlui a Popului mutrindalui articolu cari nu da cali a persoanilor condamnate s-hibă membri a Guvernului. Curtea agiumsi pi isapea că, tru esenţă, furn’iili invocate tru sesizari, dipusă tru ahuhrita a anlui, suntu em problemi di bagari tru lucru şi interpretari a nomlui di cătra autorităţli publiti axiziti, em şi aspecte di legifearari ti suntu tru axizearea a Parlamentului. Nomlu 90 dit 2001, mutrindalui organizarea şi funcţionarea a Guvernului şi a ministerelor, pruveadi că pot s-hiba membri a Executivului masi persoanele cari nu avura condamnări penale şi nu suntu tru catastisi di incompatibilitate. CCR fu sesizata după ti, pi thimel’ilu a aistui nom, prezidintul di la Cameara a Diputaţlor şi lidirlu PSD, Liviu Dragnea, nu putu s-hiba aleptu tru ipotisea di premier, acă formaţiunea ti u cumanduseasti aminta alidzerli dit andreu 2016. Dragnea easte condamnat ti doi ani di hapsani cu suspenamae tru dosarlu di furlachi la referendumlu dit 2012 di dimitere a preşedittelui di atumtea, Traian Băsescu. Liviu Dragnea diclara, ama că apofasea a Curtil’ei nu-l’i influenţeadză carieara politică.
Proiectul guvernamental a nomlui tra graţieri
Comisia juridică dit Senatlu ali Românie s-turna, gioi tra votlu ti alu deadi cu una dzua ma nainti şi apruke tuti amendamentele la proiectul guvernamental a nomlui tra graţieri prit cari nascanti fapti di arusfeti putea s-intra sum incidenţa a aistui nom. Uidisitu cu amendamentili adoptate n’ercuri, ama şi loarea arusfeti şi traficlu di influenţă s-aradapsea anamisa di faptele ti putea s-hiba graţiate sum rezerva achitaril’ei a zn’iil’ei. Sute di oameni mutara cap Bucureşti, dinintea a Guvernului, ama şi tru alta mari casabadz dit Românie, andicra di aesti amendamente. Manifestanţal’i grira cu boati contra ali clasa politica, stipsindalui corupţia a aistei. Guvernul, atel cari nkisi proiectul di nom tra graţieri, catacum şi prezidentul di la Camera Deputaţlor Liviu Dragnea, sa spusira contra a graţieril’i tra faptili di arusfeti. Dragnea dimanda că proiectul di nom tra graţieri, cari tru turlia di bitsita nu va s-apruveada graţierea a faptelor di corupţie, va s-hiba tranşat tru arada a unui Comitet Executiv Naţional a PSD. Nomlu tra graţieri easti vidzut di iniţiatori ca una posibilă cearei tra marea calbalaki dit hapsan’i. CEDO cafta a autorităţlor di Bucureşti s-ndreagă un plan di misuri cu scupolu tra fatearea cama buni condiţiili dit hapsan’i.
Vizita a premierlui Sorin Grindeanu tru Israel
Premierlu Sorin Grindianu declara, gioi, Ierusalim, tru una conferinţă di presă comună cu omologlu a lui israelian, Benjamin Netanyahu, că România armâni niminată tru andruparea alumtalei contra a terorismului. El lugurseasti că atacurle teroriste dit Europa suntu alarmante şi adusi amnti că anamisa di victimele a aistor s-aradapsira şi cetăţeni români. Di alta parte, tru contextul tru cari ateali doauă state au relaţii dipomatice di aproapea 70 di ani, premierlu Grindeanu spusi că Israelu easti nai ma aprucheat aliat şi partener ali Românie dit regiune. Tru arada a lui, Netanyahu cundil’e că vizita a omologlui a lui easti una continuare a maril’ei sutata anamisa di ateali dauă state. Cu furn’ia a vizital’ei, fura semnate dauă documente bilaterale: una declaraţie di naeti mutrindalui n’icsurarea a tarifilor internaţionale di roaming şi una declaraţie comună mutrindalui coopeararea tru domenii cata cum transportul di energie electrică şi gaze naturale, cercetare, dezvoltare şi inovare, tehnologii analte şi investiţii. Agenda a oficialui român acata tru isapi moeabeţ cu prezidentul Reuven Rivlin şi una vizită la Memorialu a Martirilor şi Eroilor Holocaustului Yad Vashem, dit Ierusalim. Tru Israel, premierlu român adusi aminti diznau, di altă parte, angajamentul a Executivlui di Bucureşti tra discl’idearea a unui Muzeu di Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.
Andridzeri tra prezidentil’ea română a Consiliului UE, dit 2019
Ministerlu di Externe di Bucureşti ndreapsi, aestă stămână, una conferinţă mutrindalui prezidentil’ea română a Consiliului Uniunii Europene, dit protlu semestru a anlui 2019. România ari nadia tra s-aduca un adil’eaticu nau, dinamic, cari s-agiută tra xanaamintarea a proiectului european tru perioada exercitării mandatlui a l’ei la Prezidentil’ea a Consiliului UE, spusi premierlu Sorin Grindianu tru mesajlu pitricut a participanţalor la conferinţă. Şeflu a diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu spusi că tru perioada tru cari va u aiba prezidentil’ea a Consiliului UE, Bucureştiul va s-cilastaseasca tra ayun’usearea ti integrarea a statelor dit Balcani şi va s-ndreaga un summit pi tema a Parteneriatlui estic. Ministrul tra afaceri europene, Ana Birchall, cundil’ea că prezidentil’ea UE easti un proiect naţional tra România şi că, aca va s-aiba mandatlu tru un kiro ndilicat, provocarea poati s-hiba alaxită tru oportunitate.
Român’il’i, fără vize tru Canada
Di la 1 mai 2017, cetăţenii români şi vargari cari avura tru aesta dzati an’I dit soni viză tra Canada ica au tru aestu kiro viză tra SUA pot s-urdina tru Canada masi prit ngrapsearea a unui formular tra autorizaţie di călătorie. Aestu lucru agiumsi cu cabilea dupu vulusearea di catra Parlamentul European, tru scurtu, Strasbourg, a acordului di libira alaxeari cu Canada — CETA. Aesta easti prota hopa a libearalizaril’ei vizili tra români şi vargari. Uidisitu cu acordul simnat di Executivul di Bucureşti cu Guvernul a Canadal’ei, di la 1 di andreu 2017 va s-hiba eliminat acutotalui regimlu di vize, tra tuţ cetăţean’il’i român’i.
(Corina Cristea)
Armanipsearea: Tascu Lala
