Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu
Leyla Cheamil, 21.04.2017, 14:49
Prim-viteprezidentul ali Comisie Europeana, Frans Timmermans, tru vizită oficială Bucureşti
Sistemlu juridic românesc agiumsi un model tra alte state membre ale Uniunii Europene, iara aesta easti una furn’ie di pirifan’e tra cetăţenii ali Românie, declara, prim-viteprezidentul ali Comisie Europene, Frans Timmermans, cari feati una vizită oficială Bucureşti. După convorbiri cu premierul Sorin Grindianu şi ministrul ali Justiţie, Tudorel Toadir, oficialu european deadi asiguripseri că, unaoara tin’isiti ateali 12 di recomandări dit Mecanismul di monitorizare pi justiţie, Bruxelles-ul nu va s-ezita s-pricunoască aest lucru. Frans Timmermans nica spusi că, tru aest moment, easti candasitu că nai cama bune garanţii tru alumta continuă contra ali corupţiei suntu românii işişi. Prit Mecanismul di Cooperare si Verificare instituit di Comisia Europeană, România easti monitorizată, deadun cu Bulgaria, tru domeniul ali justiţiei nica di la adeararea la Uniunea Europeană, tru 2007, cu scupolu tra nastritearea a deficienţelor tru domeniul a reformei sistemului judiciar şi alunmtei contra ali corupţie. Tru arada a lui, premierul Sorin Grindianu napoi spusi că va tra s-bitiseasca Mecanismul di coopearare şi verificare tru domeniul ali justiţiei ninte ca România să u l’ia preşeditţia a Consiliului a Uniunii Europene. Va li dutem ma largu progresele majore ti li avem până tora amintati tru domeniul ali justiţiei şi nu va s-fatem niti una jgl’ioata tru atea ti mutreasti garantarea a unui act di justiţie corect şi independentu, nica spusi premierlu.
FMI u feati cama cu hairi prognoza mutrindalui evoluţia a economiil’ei româneşti tru 2017.
Fondul Monetar Internaţional revizui tru creaştere, di la 3,8% până la 4,2%, isachili mutrindalui evoluţia ali economie româneşti tru aest an, uidisitu cu nai ma naulu raportu publicat, tru aestă stămână, di instituţia financiară internaţională tru avanpremieara ali reuniunii di primveară. Simfun cu FMI, România va s-aiba, tru 2017, a doua nai cama mare creastire economică dit Europa, hiindalui devansată masi di Islanda (5,7%). Tra anul yinitor, ritmul di creastire nregistrat di economia României va s-hiba di 3, 4%. Şi la nivel mondial, Fondul Monetar Internaţional pruveadi una creştere economică cama bună, tru yinitorul an. Acceleararea va s-dukească la nivel extins em tru economiile avansate, em tru economiile ti suntu tru dizvoltare şi tru ateali slabe. Consolidarea va s-fac, maxus, tru industria manufacturieră şi comerţ.
România ş-anvartuseadza apărarea
România ari naeti s-ancumpara rachete antiaeriene Patriot, cum şi lansatoare di artilerie HIMARS, dimanda şeful Statului Major al Armatei, generalu Nicolae Ciucă. Ministerul Apărării ari pitricuta unacaftari către guvernul american, având tru videala că ateali două echipamente suntu fabricate di companii dit Statele Unite ale Americii. Procedurile di ancuparari va s-ahurheasca nica di anlu aestu. Seful Statului Major al Armatei, generalu Nicolae Ciucă, spusi că sistemul Patriot s-ncadreadză tru sistemul integrat multilevel di apărare antiaerieană a spaţiului aerian ali Românie. El feati aestă declaraţie tru poligonlu Smârdan, dit judeţlu Galaţi (sud-est), iu s-tanu, gioi, un exerciţiu tactic cu aminari di baruti reală la care loara parti cama di 350 di militari români şi americani. Tu ligatura cu importanta aistui exercitiu, şeful Statului Major al Armatei, generalu Nicolae Ciucă spusi: Easti un exerciţiu cari contribuie la atea ti nsimneadza cristearea a nivelului di interopearabilitate şi agiundzearea pi standardili comune deadun cu militarii americani şi contribuie, tutunaoara, la tut procesul prit cari Armata română ş-anvartuseadza statutlu di membru al NATO şi membru al UE. Soldaţii americani suntu tru România tru arada a opearaţiunii Atlantic Resolve, ti ari scupolu s-anvartuseadza flancul estic al NATO şi s-tal’e curayilu la iti potenţială agresiune tru regiunea Mării Negre.
Protili călătorii fără viză tru Canada – di la 1 mai
Ambasada ali Canada la Bucureşti dimanda, n’iercuri, că prima fază di libearalizare a regimlui vizili tra români va s-intra tru lucru la 1 di mai. Dit atea oara, atel’I care avura una viză canadiană tru dzatil’I an’I dit soni si cari au una viză di intrare tru SUA pot s-faca caftarea tra una autorizaţie electronică di călătorie, ETA, cari alaxeasti viza şi easti ufilisitoari kiro di tinti ani. Pruvidearea easti valabilă masi tra atel’I cari călătoresc cu avionlu ica tranziteadză un aeroportu canadian. Persoanele cari vor s-intra tru Canada ufilisindalui iti alta halati di transport va s-aiba ananghi , ma largu, di vize di vizitatori. Aesti restricţii va s-hiba scoasi dit andreu, cându guvernul ali Canada ari naeti s-elimina regimlu di vize tra tuţ cetăţenii români.
Chirolu arati tru România
Aproapea trei cirecuri dit Romaânia eara sum incidenţa a codurlor portocaliu ica galben di neuri ica ploi abundenti, vimtu vartos şi tempearaturi cabaia scădzute tra aestă dată. Meteorologii români exighisira că dalga di arcoari s-fati di furn;’ia a unui ciclon trans-balcanic care treati prit România tru aesti dzale. Dzat di localităţi dit est şi sud-est armasira fără energie electrică, după ti vimtul vartos arupsi linii di analtă tensiune. Neuri agiumti tufani dusira la ncl’idearea a ma multor cumaţ di cal’iuri naţionale — maxus dit apirita a vasiliil’ei, ama şi tru sud şi tentru, iu s-nregistrara probleme salami şi pi cal’iurli giudeţeani şi comunale. Kirolu slab adusi probleme şi pi calea di her. Ma multi trenuri avura amanari salami, di până la 2 sahat dit furn’ia a tufanil’ei, a vimtului vartos şi a arcoaril’ei. Dit furn’ia a vimtului vartos, fura ncl’isi temporar, şi porturile româneşti di la Amarea Lae..Si traficlu aerian pi nascanti aeroporturi dit vasilie fu mintit di intemperii, ma multe curse externi hiindalui curmati.
Autor: Leyla Cheamil
Armanipsearea: Tascu Lala
