Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu
Leyla Cheamil, 14.04.2018, 19:32
Atel di ma nainti prezidentu ali Românie, Ion Iliescu, poati s-hiba pusputitu penal tru dosarlu ali Revoluţie anticomunista dit andreu 1989
Prezidentul ali Romanie, Klaus Iohannis, pitricu a ministrului ali Justiţie caftarea ti pusputeari penală tru cazlu a atilui di ma nainti şef a statlui Ion Iliescu, a atilui di ma nainti premier Petre Roman şi tru cazlu a atilui di ma ninti vitepremier Gelu Voican Voiculescu tru dosarlu ali Revoluţie, tru cari suntu anchetati evenimentili ti dusira la surparea a regimlui comunistu, tru andreu 1989. Atel’I trei suntu stipsit di infractiuni contra a uminitatil’ei. Uidisitu cu procurorl’i, incidintili armate cari s-featira dupa 22 di andreu, tru un numir mari di localităţ dit Romania, spuni că s-lucra după un plan pri apufusitu, ti avea prot scupo priloarea a putearil’ei di nail’i lideri şi legitimarea a aistor. Di furn’ia a amanarlor dit Dosarlu ali Revolutie, România fu condamnată di CEDO. Uidisitu cu Curtea, simasia a aistui caz tra societatea românească lipsea s-li ascumbuseasca autorităţli să-lu instrumenteadza cu celeritati. Isachili ufitiali spun că, tru andreu ’89, cama di 1.100 di oamin’I fura vatamat şi aproapea trei n’il’i fura pliguiti, majoritatea după arestarea a dictatorlui Ceauşescu.
Raportul ali Comisie Europeana tra România
Reprezentanţa ali Comisie Europeana tru România ndreapsi, n’iercuri, conferinţa cu numa Semestrul European: Raportul di vasilie tra România 2018. Uidisitu cu Executivlu comunitar, fura nregistrate progrese limitate tu ligatura cu tin’isearea a borgilor fiscale şi colectarea a impozitilor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea a investiţiilor publiti. Nu fura nregistrati progresi tru atea ti mutreasti tin’ia di cafi mes minima, ilikia di pensionare şi cadrul fiscal. Al’iumtrea, fura nregistrati nascanti progrese tu ligatura cu achiziţiili publiti, combaterea a lucarlui paranom şi combaterea a plăţlor informale tru sistemlu di sănătati. România ma largu easti pi una creaştiri economică pisti media UE, ama aesta ari la thimel’iu, prota s-prota, consumlu, declara şefa a Reprezentanţal’ei Comisiil’ei Europeana tru România, Angela Cristea: Armani tru idyea scara aestu trendu a creaştiril’ei economiti, tru idyiul kiro Armani si paradoxul a inegalităţlor sociale şi a ftuhiil’ei, maxus tru grupurile defavorizati. Aestă creaştiri ari la thimel’iu ma multu consumlu şi ma puţan investiţiili. Ari la thimel’iu, tutunaoara, împarmuturi, iara deficitlu bugetar s-aproaki periculos di praglu di avarie di 3%, kiro tru cari deficitlu structural u duti ma largu tendinţa di devieri semnificativă di la obictivlu mediu di 1%. Di alta parte, şefa a Reprezentanţei Comisiei Europene tru România, Angela Cristea, cundil’e că şomajlu easti pi nai ma scădzut nivel tru aesta 20 ani dit soni, ama ies tru videala probleme di disponibilitate a forţal’ei di lucru, di furn’ia ca populaţia ausi. Tu arada a lui, ministrul a Finantilor, Eugen Teodorovici, să spusi candasitu că România nu va u nastreaca ţinta di deficit bugetar tru aest an: Una apandisi la aestu raport di vasilie va s-hiba pitricut di România până tu bitisita a meslui april, documentu tru arada a curi noi va s-nchisimu un singir di meatri cuantificabile şi cu vadeadz multu limbdz di realizare tra sa spunem cum ţanem sum 3% aestu deficit. Di alta parte, uidisitu cu isachili INS, inflatia agiumsi s-hiba pi nai ma marli nivel tru tintil’I an’I dit soni. Rata anuală a inflaţiil’ei agiumsi la 5% tru martu, di la 4,7% tru meslu scurtu, tu kirolu anda sa s-cunkira parmatiili nialimentare, a atilor alimentari şi a servitiilor. Tru meslu scurtu, Banca Naţională ali Românie u ndreapsi diznau prognoza di inflaţie tra biitista a aistui an tru creaştire la 3,5%, di la 3,2%.
GRECO, gailipsitu di Nomurli ali Justiţie dit România
Gruplu a statilor contra ali arusfeti a Consiliului ali Europa — GRECO — sa spusi cabaia gailipsit di nascanti aspecte a nomurlor mutrindalui statutlu a magistraţlor, organizarea a sistemlui judiciar şi funcţionarea a CSM, adoptate, tora ma nainti, di Legislativlu di Bucureşti. Tru un raportu tipusitu n’iercuri, GRECO şi spusi cilastasearea şi andicra di proiectele di amendamente la legislaţia penală, zburati tru Parlamentul ali Românie. GRECO elabora documentul tru baza a unei apofasi adoptata la sesiunea plenară, dit andreu 2017, a Consiliului Europei mutrindalui evaluarea ntraoara a reformelor dit sistemlu judiciar românescu, cu acatarea tru isapi ca aesti pot s-calca multu vartos standardili anticorupţie. Dukiti ca una mindueari asutatal’ei ti easti la puteare PSD-ALDI ti sa-şi subordoneadza magistraţl’ii şi tra s-curma alumta anticorupţie, iniţiativili di alaxeari ali legislaţie tru domeniu fura sertu criticate di opoziţia di dreapta, di presă şi di societatea civilă. Multa români mutara cap pi geadei contra a aistor iniţiative. Tru arada a lor, reprezentanţal’ii a Putearil’ei spusira că alaxerli suntu simfuni cu apofasili a Curtil’ei Constituţionale ali Românie şi a sentinţilor CEDO.
Vizită fapta Bucureşti di ministurlu frantescu ti Externi
Prezidentul ali României, Klaus Iohannis lu astipta, gioi, ministrul tra Europa şi Afaceri Externe ali Franţa, Jean-Yves Le Drian, contextu tru cari cundil’e simasia ti România u da ti aderarea la spaţiul Schengen şi u spusi nadia că Franţa va s-ndrupasca una apofasi tru aesta noima. Ministrul Le Drian cundil’e că nu ari vara blocaj dit partea ali Franţa ti nadia ali Românie tra s-agiunga membru a spaţiului di libira urdinari. El nica spusi că, tru kirolu ti yini, accentul tru ligatura cu Bucureştiul va s-hiba bagatu pi dialoglu a temilor europene, apărare şi dizvoltarea economică. Tu arada a lui, Klaus Iohannis scoasi tru migdani nivelu ti anami a ligatural’ei bilaterala, tru contextul a unui an cu multipli semnificaţii tru ligatura cu Franţa, respectiv yiurtusearea 10 ani di la simnarea ali Declaraţie di Parteneriat Strategic, lansarea a Sezonului cultural România-Franţa şi yiurtusearea a Centenarlui tra Marea Uniri, ti cari Franţa avu una contribuţie cabaia mari.
Autor: Leyla Cheamil
Armânipsearea: Tascu Lala
