Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu
Guvernul di Bucureşti vulusi, stămâna aesta, a daua rectificari bugetară di estan: easti una pozitivă şi s-ncadreadză tru deficitlu bugetar di nai multu 3% dit Produslu Internu Brut, bagat di normili europene. Paradz ma multa va sl’ia ministerele a Lucarlui, di Interne, Sănătatil’ei, Justiţia, Transporturli şi Educaţia. N’icsurari di fonduri va s-hiba fapti la ministerlu tra IMM-uri, la Cultură, Mediu, Dizvoltare Regională, Fonduri Europene şi la Finanţe Publice. A daua rectificari bugetară dit 2017 coincidi cu habarli buni di la Eurostat ili a Institutlui Naţional di Statistică mutrindalui creaştirea economică ali Românie, habari cari conforteadză Guvernul di coaliţie PSD-ALDI. Eale alu featira pi premierlu Mihai Tudose s-greasca: “Una habari multu bună ti u ştiţ ica slaba tra atel’i cari vrea bitisita traghica tru tran’ipseri: 8,8 – creaştere economică pe trimestrul III andicra di trimestrul III a anlui tricut, atea ti na fati s-him cu nadii tra tamam un cata 6 creaştere totală pi anlu 2017. Nu masi că nu murim, cum vrea nascanta, ama, him zilipsit, pi loclu 3 tru lume.” Nascanta analişti nu suntu, ama, candasit că ritmolu va s-armana tru idyea scara. Aurelian Dochia easti un di el’i: “Easti puţan probabil ca ritmul di creaştere s-armana pi nivelu aestu şi atumtea, tru 2018, fără di altă că nascanti di aspectele cari tora fara di gaile s-poati să-şi alaxeasca poziţia şi una di gailipserli printipale an’i pari că easti ligată di deficitlu bugetar. Lipseasti s-acatam tru isapi si atea ca că avem indicatori cum easti rata a toclui, cari ahurhi s-crească multu di multu, a deapoa inflaţia easti agiumta pisti nivelurile la cari s-aştipta şi Banca Naţională. Aesta duti si la nascanti presiuni pi cursul di alaxeari cari îl’i gailipseasti pi mulţa.” Aproapea cafi dzuua, di nai puţan una stămână, moneda naţională românească, leulu, nregistreadză un minim istoric tru raportu cu euro.
Roxana Vasile, 18.11.2017, 18:24
Guvernul di Bucureşti vulusi, stămâna aesta, a daua rectificari bugetară di estan: easti una pozitivă şi s-ncadreadză tru deficitlu bugetar di nai multu 3% dit Produslu Internu Brut, bagat di normili europene. Paradz ma multa va sl’ia ministerele a Lucarlui, di Interne, Sănătatil’ei, Justiţia, Transporturli şi Educaţia. N’icsurari di fonduri va s-hiba fapti la ministerlu tra IMM-uri, la Cultură, Mediu, Dizvoltare Regională, Fonduri Europene şi la Finanţe Publice. A daua rectificari bugetară dit 2017 coincidi cu habarli buni di la Eurostat ili a Institutlui Naţional di Statistică mutrindalui creaştirea economică ali Românie, habari cari conforteadză Guvernul di coaliţie PSD-ALDI. Eale alu featira pi premierlu Mihai Tudose s-greasca: “Una habari multu bună ti u ştiţ ica slaba tra atel’i cari vrea bitisita traghica tru tran’ipseri: 8,8 – creaştere economică pe trimestrul III andicra di trimestrul III a anlui tricut, atea ti na fati s-him cu nadii tra tamam un cata 6 creaştere totală pi anlu 2017. Nu masi că nu murim, cum vrea nascanta, ama, him zilipsit, pi loclu 3 tru lume.” Nascanta analişti nu suntu, ama, candasit că ritmolu va s-armana tru idyea scara. Aurelian Dochia easti un di el’i: “Easti puţan probabil ca ritmul di creaştere s-armana pi nivelu aestu şi atumtea, tru 2018, fără di altă că nascanti di aspectele cari tora fara di gaile s-poati să-şi alaxeasca poziţia şi una di gailipserli printipale an’i pari că easti ligată di deficitlu bugetar. Lipseasti s-acatam tru isapi si atea ca că avem indicatori cum easti rata a toclui, cari ahurhi s-crească multu di multu, a deapoa inflaţia easti agiumta pisti nivelurile la cari s-aştipta şi Banca Naţională. Aesta duti si la nascanti presiuni pi cursul di alaxeari cari îl’i gailipseasti pi mulţa.” Aproapea cafi dzuua, di nai puţan una stămână, moneda naţională românească, leulu, nregistreadză un minim istoric tru raportu cu euro.
Moţiune di cenzură contra a Guvernului PSD-ALDI
Partidlu Naţional Liberal easti apufusitu să-lu da mpadi Guvernul di Bucureşti prit moţiune di cenzură. Umplu kelkea a niifharistuerloru recenta alaxeari, prit ordonanţă di urgenţă, a Codlui fiscal: easti zborlu, ntra altele, di tritearea a platal’ei tra tuti contribuţiili sociale tru borgea a angajaţlor şi di n’icsurarea a impozitlui pi venit di la 16 la 10%. Contestate di patronate, sindicate şi una parti a societatil’ei civile, misurile suntu susto criticate di opoziţia parlamentară di dreapta a curi kipita di saghita suntu liberalii. Tra s-aiba hairi, el’i lipseasti s-candasească cât cama mulţa parlamentari, inclusiv a putearil’ei, s-ndrupasca moţiunea di cenzură. Ti atea, pi ningă negocierli hireşti cu partidile dit opoziţie, cafi un parlamentar liberal mindui, dzalili aesti, s-candasească un sot dit coaliţia di guvernare s-ndrupască demersul. Liderlu a deputaţlor PNL, Raluca Turcan, cundil’e: “Subiectul nu fu abordat tru noima tra alaxearea al Mihai Tudose cu altu vara şi surparea a Guvernului masi cu vreareatra sa-lu surpa. Zburamu ti atea ti va sa s-faca tu yinitu tru România tru momentul tru cari aestu Guvernu va s-fuga acasă, tra atea că, ma s-vrem s-danasimu ixikea di pistipseari, scădearea a puterl’eii di ancumpărare, destabilizarea a instituţiilor dit România, aestu guvernu lipseasti s-fuga acasă.” PNL dimanda că va s-ndreaga, tutunaoară, campanii di informare a cetăţenilor la nivel naţional, mitinguri tru Bucureşti şi tru vasilie. Sesiza, tutunaoara, Avocatlu a Popului, cu scupolu tra contestari la Curtea Constituţională a reformal’ei fiscale promovate di Executiv.
Un nau raportu a Mecanismului di Cooperare şi Verificari
Comisia Europeană publica, n’ercuri, un nau raport tru cadrul a Mecanismului di cooperare şi verificari tru domeniul tra justiţie şi alumta contra ali arusfeti (MCV). Tru document sa spuni că ritmul global a reformelor dit România danasi tru 2017, iar provocările la adresa a independental’ei tra sistemlu judiciar easti un izvura salami di gailipseari. Di altă parti, s-featira nascanti progrese tru domenii cata cum verificarea a conflictilor di interese dit domeniul a achiziţiilor publice. Tra atea ca yilipseasti progrese, ministrul ali Justiţie, Tudorel Toadir, lugurseasti că România poate sa-si tin’iseasca scupolu tra scutearea a MCV anlu ti yini. Nu idyea minduita u ari prezidentul ali vasilie, Klaus Iohannis, cari, di Göteborg, dit Suedia, iu eara dus tra un summit european, califica ca hiindalui nai puţan niuidisitu nadia a reprezentanţilor dit coaliţia di guvernare. Şeflu a statlui mindueasti că raportul MCV ali Comisie Europeana reprezintă un salami semnu di lahtarseari si feati timbihi că tuta gaeretea fapta di România tra anvartusearea a reformelor tru domeniul ali justiţie şi combaterea ali corupţie poate s-hiba tru piricl’iu prit acţiunile a nascantoru politicieni cari nu aproaki ca borgea a lor easti s-lucreadza tra cetăţen’i şi nu a nascantor sinferuri partizane ica di grup.
Racheti Patriot tru România
Proiectul di nom mutrindalui ancupărarea, di la Statele Unite ale America, rachete sol-aer Patriot intra, luni, tru dezbaterea a Parlamentului di Bucureşti. Documentul pruveadi ancupararea şapte sisteme di apărare antirachetă, dit cari patru va s-hiba ahardziti tra armatusearea a Statlui Major a Forţilor Aeriene şi trei tra armatusearea a Statlui Major a Forţelor Terestre. Contractul easti di aproapea 3,9 miliardi di dolari, fără TVA. Protlu sistem, tru valoare di 764 di milioane di dolari, va s-hiba contractat până di insita a aistui an şi, aşi cum nadeasti ministrul ali Apărari, Mihai Fifor, va s-agiunga operaţional tru 2019. Dezbătut ma nainti şi di Guvernu, proiectul di nom pruveadi că, tra România, realizarea a capacitatil’ei di apărare aeriană cu baza la sol easti di sinfer esenţial, tra atea ca asiguripseasti anvartusearea a securitatil’ei naţionala şi reghionala şi contribuie multu di multu la anvartusearea a parteneriatlui strategic cu Statele Unite.
Autor: Roxana Vasile
Armanipsearea: Tascu Lala
