Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu


Guvernul di Bucureşti vulusi, stămâna aesta, a daua rectificari bugetară di estan: easti una pozitivă şi s-ncadreadză tru deficitlu bugetar di nai multu 3% dit Produslu Internu Brut, bagat di normili europene. Paradz ma multa va sl’ia ministerele a Lucarlui, di Interne, Sănătatil’ei, Justiţia, Transporturli şi Educaţia. N’icsurari di fonduri va s-hiba fapti la ministerlu tra IMM-uri, la Cultură, Mediu, Dizvoltare Regională, Fonduri Europene şi la Finanţe Publice. A daua rectificari bugetară dit 2017 coincidi cu habarli buni di la Eurostat ili a Institutlui Naţional di Statistică mutrindalui creaştirea economică ali Românie, habari cari conforteadză Guvernul di coaliţie PSD-ALDI. Eale alu featira pi premierlu Mihai Tudose s-greasca: “Una habari multu bună ti u ştiţ ica slaba tra atel’i cari vrea bitisita traghica tru tran’ipseri: 8,8 – creaştere economică pe trimestrul III andicra di trimestrul III a anlui tricut, atea ti na fati s-him cu nadii tra tamam un cata 6 creaştere totală pi anlu 2017. Nu masi că nu murim, cum vrea nascanta, ama, him zilipsit, pi loclu 3 tru lume.” Nascanta analişti nu suntu, ama, candasit că ritmolu va s-armana tru idyea scara. Aurelian Dochia easti un di el’i: “Easti puţan probabil ca ritmul di creaştere s-armana pi nivelu aestu şi atumtea, tru 2018, fără di altă că nascanti di aspectele cari tora fara di gaile s-poati să-şi alaxeasca poziţia şi una di gailipserli printipale an’i pari că easti ligată di deficitlu bugetar. Lipseasti s-acatam tru isapi si atea ca că avem indicatori cum easti rata a toclui, cari ahurhi s-crească multu di multu, a deapoa inflaţia easti agiumta pisti nivelurile la cari s-aştipta şi Banca Naţională. Aesta duti si la nascanti presiuni pi cursul di alaxeari cari îl’i gailipseasti pi mulţa.” Aproapea cafi dzuua, di nai puţan una stămână, moneda naţională românească, leulu, nregistreadză un minim istoric tru raportu cu euro.

Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu
Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu

, 18.11.2017, 18:24

Rectificari bugetară pozitivă pi fondul a unei creaştiri economica recordu


Guvernul di Bucureşti vulusi, stămâna aesta, a daua rectificari bugetară di estan: easti una pozitivă şi s-ncadreadză tru deficitlu bugetar di nai multu 3% dit Produslu Internu Brut, bagat di normili europene. Paradz ma multa va sl’ia ministerele a Lucarlui, di Interne, Sănătatil’ei, Justiţia, Transporturli şi Educaţia. N’icsurari di fonduri va s-hiba fapti la ministerlu tra IMM-uri, la Cultură, Mediu, Dizvoltare Regională, Fonduri Europene şi la Finanţe Publice. A daua rectificari bugetară dit 2017 coincidi cu habarli buni di la Eurostat ili a Institutlui Naţional di Statistică mutrindalui creaştirea economică ali Românie, habari cari conforteadză Guvernul di coaliţie PSD-ALDI. Eale alu featira pi premierlu Mihai Tudose s-greasca: “Una habari multu bună ti u ştiţ ica slaba tra atel’i cari vrea bitisita traghica tru tran’ipseri: 8,8 – creaştere economică pe trimestrul III andicra di trimestrul III a anlui tricut, atea ti na fati s-him cu nadii tra tamam un cata 6 creaştere totală pi anlu 2017. Nu masi că nu murim, cum vrea nascanta, ama, him zilipsit, pi loclu 3 tru lume.” Nascanta analişti nu suntu, ama, candasit că ritmolu va s-armana tru idyea scara. Aurelian Dochia easti un di el’i: “Easti puţan probabil ca ritmul di creaştere s-armana pi nivelu aestu şi atumtea, tru 2018, fără di altă că nascanti di aspectele cari tora fara di gaile s-poati să-şi alaxeasca poziţia şi una di gailipserli printipale an’i pari că easti ligată di deficitlu bugetar. Lipseasti s-acatam tru isapi si atea ca că avem indicatori cum easti rata a toclui, cari ahurhi s-crească multu di multu, a deapoa inflaţia easti agiumta pisti nivelurile la cari s-aştipta şi Banca Naţională. Aesta duti si la nascanti presiuni pi cursul di alaxeari cari îl’i gailipseasti pi mulţa.” Aproapea cafi dzuua, di nai puţan una stămână, moneda naţională românească, leulu, nregistreadză un minim istoric tru raportu cu euro.




Moţiune di cenzură contra a Guvernului PSD-ALDI


Partidlu Naţional Liberal easti apufusitu să-lu da mpadi Guvernul di Bucureşti prit moţiune di cenzură. Umplu kelkea a niifharistuerloru recenta alaxeari, prit ordonanţă di urgenţă, a Codlui fiscal: easti zborlu, ntra altele, di tritearea a platal’ei tra tuti contribuţiili sociale tru borgea a angajaţlor şi di n’icsurarea a impozitlui pi venit di la 16 la 10%. Contestate di patronate, sindicate şi una parti a societatil’ei civile, misurile suntu susto criticate di opoziţia parlamentară di dreapta a curi kipita di saghita suntu liberalii. Tra s-aiba hairi, el’i lipseasti s-candasească cât cama mulţa parlamentari, inclusiv a putearil’ei, s-ndrupasca moţiunea di cenzură. Ti atea, pi ningă negocierli hireşti cu partidile dit opoziţie, cafi un parlamentar liberal mindui, dzalili aesti, s-candasească un sot dit coaliţia di guvernare s-ndrupască demersul. Liderlu a deputaţlor PNL, Raluca Turcan, cundil’e: “Subiectul nu fu abordat tru noima tra alaxearea al Mihai Tudose cu altu vara şi surparea a Guvernului masi cu vreareatra sa-lu surpa. Zburamu ti atea ti va sa s-faca tu yinitu tru România tru momentul tru cari aestu Guvernu va s-fuga acasă, tra atea că, ma s-vrem s-danasimu ixikea di pistipseari, scădearea a puterl’eii di ancumpărare, destabilizarea a instituţiilor dit România, aestu guvernu lipseasti s-fuga acasă.” PNL dimanda că va s-ndreaga, tutunaoară, campanii di informare a cetăţenilor la nivel naţional, mitinguri tru Bucureşti şi tru vasilie. Sesiza, tutunaoara, Avocatlu a Popului, cu scupolu tra contestari la Curtea Constituţională a reformal’ei fiscale promovate di Executiv.




Un nau raportu a Mecanismului di Cooperare şi Verificari


Comisia Europeană publica, n’ercuri, un nau raport tru cadrul a Mecanismului di cooperare şi verificari tru domeniul tra justiţie şi alumta contra ali arusfeti (MCV). Tru document sa spuni că ritmul global a reformelor dit România danasi tru 2017, iar provocările la adresa a independental’ei tra sistemlu judiciar easti un izvura salami di gailipseari. Di altă parti, s-featira nascanti progrese tru domenii cata cum verificarea a conflictilor di interese dit domeniul a achiziţiilor publice. Tra atea ca yilipseasti progrese, ministrul ali Justiţie, Tudorel Toadir, lugurseasti că România poate sa-si tin’iseasca scupolu tra scutearea a MCV anlu ti yini. Nu idyea minduita u ari prezidentul ali vasilie, Klaus Iohannis, cari, di Göteborg, dit Suedia, iu eara dus tra un summit european, califica ca hiindalui nai puţan niuidisitu nadia a reprezentanţilor dit coaliţia di guvernare. Şeflu a statlui mindueasti că raportul MCV ali Comisie Europeana reprezintă un salami semnu di lahtarseari si feati timbihi că tuta gaeretea fapta di România tra anvartusearea a reformelor tru domeniul ali justiţie şi combaterea ali corupţie poate s-hiba tru piricl’iu prit acţiunile a nascantoru politicieni cari nu aproaki ca borgea a lor easti s-lucreadza tra cetăţen’i şi nu a nascantor sinferuri partizane ica di grup.



Racheti Patriot tru România


Proiectul di nom mutrindalui ancupărarea, di la Statele Unite ale America, rachete sol-aer Patriot intra, luni, tru dezbaterea a Parlamentului di Bucureşti. Documentul pruveadi ancupararea şapte sisteme di apărare antirachetă, dit cari patru va s-hiba ahardziti tra armatusearea a Statlui Major a Forţilor Aeriene şi trei tra armatusearea a Statlui Major a Forţelor Terestre. Contractul easti di aproapea 3,9 miliardi di dolari, fără TVA. Protlu sistem, tru valoare di 764 di milioane di dolari, va s-hiba contractat până di insita a aistui an şi, aşi cum nadeasti ministrul ali Apărari, Mihai Fifor, va s-agiunga operaţional tru 2019. Dezbătut ma nainti şi di Guvernu, proiectul di nom pruveadi că, tra România, realizarea a capacitatil’ei di apărare aeriană cu baza la sol easti di sinfer esenţial, tra atea ca asiguripseasti anvartusearea a securitatil’ei naţionala şi reghionala şi contribuie multu di multu la anvartusearea a parteneriatlui strategic cu Statele Unite.




Autor: Roxana Vasile


Armanipsearea: Tascu Lala

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Eveniment Top Sunday, 03 November 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024 Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company