Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024
Protestili a arugațlor ditu Românie / Nomuri ma serti tu Românie / România ari unâ Strateghie naționalâ contra a traficlui di oamiñi / Portul Custanța ari 2 năi terminali
Tașcu Lala, 25.05.2024, 16:06
Protestili a arugațlor ditu Românie
Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati andicra di livellu criscut a impozitarillei pi lucru. Ândauâ ñilli di sindicalișțâ andreapsirâ unâ adunari dinintea a Chivernisillei, câftândalui scâdearea a impozitilor, ți li luyursescu para mări andicra di tiñia di cathi mesu. Protestatarilli minduescu că aestâ catastisi di tora nu lâ da curai a oamiñlor ta s-lucreadzâ, iara taxili mări duc la crișterea a lucrului pi pâzarea lai. Uidisitu cu Bloclu Național Sindical, România easti singura vâsilie ditu lumi iu contribuţiili a mediului di emburlâchi la sistemlu di securitati suțialâ furâ bâgati pi zverca a arugațloru ahurhiindalui cu anlu 2018.
BNS feați tâmbihi că România ari, tora di oarâ, unâ ditu nai ma mărli borgi fiscali pi custusearea a forţâllei di lucru ditu UE: 42,8% andicra di 38,6% media evropeanâ. Tutnâoarâ, uidisitu cu BNS, ți scoati tu migdani datili Eurostat, arudzli ñiț şi taxarea multu mari u feațirâ România s-aibâ treia nai ma scâdzutâ ratâ a forţâllei di lucru ditu UE tu 2023, dupâ Italia ş-Gârția. Mași 69% ditu româñilli cu ilichia anamisa di 20 şi 64 di añi lucreadzâ, ți va s-dzâcâ că aproapea unâ treimi ditu româñi nu lucreadzâ.
Pi di altâ parti, datili a Institutlui Național di Statisticâ scotu tu padi că tiñia medie brutâ di cathi mesu agiumsi tu meslu martsu la 8.500 lei (vârâ 1.700 di evradz), iara valoarea netâ fu di 5.185 lei (1.040 di evradz), ți va s-dzâcâ unâ crișteari di cama di 6% andicra di meslu di ma ninti ş-aproapea 14 proțenti andicra di meslu marțu 2023. La pârâstâseara a raportului ti inflație, guvernatorlu Mugur Isârescu feați tâmbihi că tu Românie tiñia di cathi mesu creaști di arada ma multu di productivitati, iara aestu lucru agudeaști și inflaţia. Ași, BNR alâxi pi crișteari prognoza di inflație ti bitisita aluștui anu, di la 4,7 la 4,9%. Uidisitu, ama, cu prognoza di primvearâ ali Comisie Evropeanâ, România va s-aibâ tu bitisita a anlui 2024, unâ inflație di aproapea 6 proțenti, ma mult di diplâ andicra di media evropeanâ minduitâ. Mugur Isârescu exiyisi, tu contextu, că România avu un ritmo ma ayalnicu di crişteari a inflaţillei tu añilli di ma nâpoi ș-tora, ari idyealui, un ritmo cama ayalnicu di scâdeari a aluștui indicator andicra di vâsiliili ditu reghiuni cu cari fțemu biani.
Nomuri ma serti tu Românie
Parlamentul di București apruche unu nomu prit cari șoferilli acâțaț ambitaț i drogaț la volan pot s-armânâ fârâ permis auto ti unu chiro di pânâ di dzați añi. Documentul nu lâ da izini, tutnâoarâ, ta s-amânâ pideapsa cu ahapsea ti ațelli condamnaţ că vâtâmarâ cu aftuchina pi vârâ, anda eara ambitaț i avea loatâ substanţi psihoactivi. Ițido omu, acâțatu tu trafic, anda u duțea amaxea sum influenţa a alcoollui ică a substanţilor psihoactivi, pi ninga pideapsâ, nu va s-aibâ izini s-u ducâ aftuchina pânâ di 10 añi, iara nu 5 añi, cum easti tora. Maca ei adarâ unu acțidentu rutier ș-vatâmâ pi vârâ, pideapsa va s-hibâ anamisa di 15 şi 25 di añi di zundani. Ma multu, actul normativ pruveadi că oamiñilli acâțaț cu substanţi ți suntu paranomu, nu va s-pâlteascâ mași girimé, ama va s-adarâ ș-ahapsi. Leghislativlu român apruche ș-nomlu ți pruveadi că oamiñilli ți lipseaști s-hibâ arcaț tu zundani, ama fudzirâ ditu vâsilie, va s-lipseascâ s-pâlteascâ ti turnarea loru tu Românie. Cratlu va ș-llia nâpoi hargea ti aduțearea a loru tu vâsilie. Uidisitu cu ministrul a Giustiţillei, Alina Gorghiu, pâradzlli hârgiuiț ti cathi omu turnatu tu vâsilie, ta sâ-și adarâ aoa pideapsa, easti anamisa di ndauâ ñilli di evradz şi 25.000 di evradz, pâradz ți tora âlli pâlteaști cratlu, ama numirlu a condamnațloru ți llea calea a xeaniloru creaști di anu-anu.
România ari unâ Strateghie naționalâ contra a traficlui di oamiñi
Câtâyursitâ tu añilli di ma ninti ti misurli fârâ hâiri di dânâseari a traficlui di oamiñi, România anchisi luni Strateghia naționalâ contra a traficlui di oamiñi 2024-2028 pritu cari-și pripuni sâ scadâ aestu fenomenu, s-aflâ victimili, s-lâ da asistențâ și s-pidipseascâ traficanțâlli. Andicra di ahurhita a añilor 2000, vâsilia adră jgllioati trâ ninti tu gairețli di dânâseari a fenomenlui, emu ti adrarea a planlui legal, emu ti andridzearea instituţionalâ di cari easti ananghi, ama ari nica multi lucri te-adrari, dzâcu ațelli ți loarâ parti la anchisita a strateghillei. Uidisitu cu Ministerlu di Afaceri di Nuntru, Strateghia contra a traficlui di oamiñi easti adratâ pi patru sturi: s-lucreadzâ di ninti ta s-nu s-facâ ahtări lâieț, s-pidipseascâ, s-veaglji și s-lucreadzâ deadunu cu alti instituții. Tutnâoarâ, da unu planu limbidu di lucru ți ari tu umuti fâțearea ma bunâ a capațitatillei a tâtâloru structurlor ți lucreadzâ ti dânâsearea a traficlui di oamiñi. Uidisitu cu datili ali Aghenție Naționalâ Contra a Traficlui di Oamiñi, di la thimillusearea ali aghenție, tu 2005, dirmi aoa ș-19 di añi, tu Românie furâ 19.000 di victimi a traficlui di oamiñ și cama di 4.000 di oamiñi giudicaț. Tu contextu, autoritâţli dzâcu că s-aflarâ călliuri di lucru, ari parteneriati şi va s-hibâ dati și resursili uidisiti ti dânâseara a aliștei lâeațâ/bileai.
Portul Custanța ari 2 năi terminali
Portul românescu Custanța la Amarea Lai va ș-adarâ ma mari capațitatea di lucru cu dauâ năi terminali. Unlu di eali va s-agiutâ la discârcarea a camioanilor pe arâhotari ândreptu di pi navi ș-va s-lucreadzâ cu pânâ la 80.000 di aftuchini tu anu, iara unu terminalu cargo va s-lucreadzâ cu echipamenti agabaritiți ti pârmâtii greali ş-voluminoasi. Năili fațilităț va s-ducâ la criştearea a ligâturloru anamisa di servițiili ți suntu tora di transportu maritim şi feroviar (calea di heru) tu Românie, ama va s-aibâ hâiri ș-ti urdinarea a pârmâtiiloru anamisa di Evropa continentalâ ş-Amarea Lai, Amarea Adriaticâ ş-Amarea ditu Arațili/Ncheari. Investiţia fu di vârâ 65 di miliuni di evradz, dezvoltatâ di compania DP WORLD ditu Dubai, Emiratili Arabi Uniti. Custanța easti nai ma marli portu di containeri di la Amarea Lai, iara anlu ți yini lipseaști s-dișcllidâ aoa nica unâ platformâ multitransportu dupâ investiţii di 50 di miliuni di evradz adrati di idyea companie tu Românie.
Autor: Daniela Budu
Apriduțearea: Aurica Piha
