Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024
Di yiștearea a Românillei, tu Bruxelles/ Di prezidentul Iohannis, la NATO/ Di Ucraina, fârâ trupi româneşțâ/ Di icunumíi, la OCDE/ Di vizi, cu Simona Halep.
Tașcu Lala, 25.05.2024, 11:49
Ti yiștearea a Românillei, tu Bruxelles
Parlamentul Evropean apruche, gioi, unâ rezoluţíi pritu cari âlli caftâ ali Arusíi s-da nâpoi acutotalui yiștearea naţionalâ a Românillei, ți u țânu paranomu. Aestu easti un caz internaţional ți nu s-ari faptâ altâ oarâ, ta s-lliai para nomu rezervili di malmâ ş-lucri di patrimoniu ş-easti unu lucru la cari totna s-mindueaști suțietatea româneascâ -cundillarâ eurodeputaţlli.
Uidisitu cu rezoluţia, Parlamentul hâristusi ti gairețlli ali Uniuni Evropeanâ ta s-veaglli patrimoniul naţional, cultural ş-istoric, pritu bâgarea tu practico a leghislaţillei şi a mecanismilor di cooperari cari reglementeadzâ darea nâpoi a lucrilor culturali ş-di patrimoniu loati para nomu di pi teritoriili a vâsiliilori ali Uniuni, cata cum copuslu ti combaterea a traficlui cu lucri culturali. Eurodeputaţlli âlli caftâ a Comisillei Evropeanâ ş-a Servițiului Evropean di Acţiuni Externâ s-bagâ darea nâpoi a patrimoniului naţional român pi aghenda bilateralâ diplomaticâ ți reglementeadzâ ligâturli UE-Arusia, unâ-ș-unâ ți contextul reghional va s-da izini la ahurhearea diznău a dialoglui politic anamisa di aesti părţâ.
Tu chirolu a Protlui Polimu Mondial, anamisa di 1916 şi 1917, România âlli pitricu ali Arusíi ţaristâ, soațâ, yiștearea naţionalâ (ți avea multâ malmâ, lucri di partimoniu, colecţii di artâ, stulii, arhivi), ta s-hibâ afiriti ma s-hibâ acâțatu teritoriul naţional di trupili a ehtsrâloru ghirmañi, avstro-ungari, vâryari ș-turțâ. Dupâ yinearea la puteari a reghimlui bolșevic thimillusitu di Vladimir Ilici Lenin, Arusia țânu cu zorea yișterea ș-nu vru s-u da nâpoi, iara nai cama marea parti ditu lucârli axiziti nu furâ turnati pânâ tora. Ti problema a turnârillei ali Yișteari sâ zburâ, fârâ succes, chiro di dețenii, di unâ comisíi mixtâ româno-aruseascâ.
Di prezidentul Iohannis, la NATO
Prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, va ș-bitiseascâ, tu 2024, doilu mandat prezidenţial di cinci ani la cari Constituţia âlli deadi ândreptu. Şi, lucru minduit di mulţâ, el ş-aspusi, marţâ, candidatura la pothisea di secretar gheneral ali NATO. Pothisi, ți, tut anlu aestu ş-tut dupâ un dețeniu, va u alasâ norvegianlu Jens Stoltenberg.
Ți-lli da-ndreptu al Iohannis la şefia ali alianţâ politico-militarâ nai ma vârtoasa ditu istuoríi suntu, dzâți elu, achicâsearea ahândoasâ a provocârilor cu cari s-alumtâ aesta, cata cumu ş-performanţili tu NATO a Românillei, viținâ cu Ucraina acâțatâ di trupili aruseșțâ. “Tu unu contextu di securitati mintitu, vâsilia a noastâ s-aspusi unu sturu di stabilitati tu reghiuni” – dzâsi nica şeflu a statlui, adâvgândalui câ vini oara România sâ-şi llea unâ borgi ș-ma mari tu arada a structurlor di cumânduseari euroatlanticâ.
Ditu câti știmu tora, di oarâ, prezidentul a Românillei va lu-aibâ contracandidat la şefia NATO premierlu olandez Mark Rutte, ți ș-elu s-tradzi ditu politica naţionalâ. Elu paris-hibâ ma vrutu câțe ari andrupâmintul a mărilor puteri ditu NATO: Statili Uniti, protlu tu arada a membriloru isa ditu Alianţâ, Marea Britaníi, Franţa ş-Ghirmânia. Ama alidzearea s-fați pritu consultări diplomatiți anamisa di tuti statili membri, iara apofasea esti datâ tu padi maș cându s-agiundzi la un consensu ti un singur candidat. Iara Rutte, nu para easti vrutu tu canțelariili ditu Turchíi, Româníi, Ungaríi/Mâgiríi ică Vâryâríi, sh-easti tora alargu di aestâ unanimitati.
Di Ucraina, fârâ trupi româneşțâ
România nu va s-pitreacâ alumtâtori tu Ucraina – spusi, tut marţâ, prezidentul Iohannis, dzâcândalui câ Ucraina nu easti membru NATO, dirmi nu poati s-hârseascâ di prezenţa a trupilor ali Alianţâ “Noi andrupâmu Ucraina tu multi turlii şi-va s-adrămu ași ș-ma largu” – cundille şeflu a statlui. “Unâ posibilâ pitrițeari di alumtâtori tu Ucraina nu poati s-hibâ acâțatâ tu isapi sum mandat NATO, câțe Ucraina nu easti aliat NATO” – dzâsi Iohannis nica unâ oarâ. El adâvgă câ “ma s-facâ achicâseri bilaterali anamisa di un stat ş-Ucraina, pi ițido temâ, eali va s-hibâ tiñisiti.”
Di icunumíi, la OCDE
Icunumia a Românillei poati s-aibâ unâ crişteari di 3,1% anlu aestu ş-di 3,3% anlu ți yini – dzâsi secretarlu gheneral a Organizaţillei ti Cooperari ş-Dezvoltari Icunomicâ (OCDE), Mathias Cormann. El aspusi că instituţia ți u cumândâseaști luyursești unâ scâdeari a inflaţillei, ta s-ducâ ma largu proțeslu di convergenţâ a Românillei, cu unâ crișteari niacumtinatâ a standardilor di banâ ş-a pâradzloru, ama, ti scupolu aestu, va s-hibâ ananghi di reformi susto.
Uidisitu cu secretarlu gheneral ali OCDE, țânearea a oamiñlor activi ti unu chiro ma lungu tu activitati va s-aibâ efecti pozitive ti icunumíi. Tutnâoarâ, easti ananghi di un grad di conformari fiscalâ ma mari. Ași cum dzâți secretarlu gheneral ali OCDE, angreacâ ş-filisearea acutotalui a fondurlor evropeani, ta s-creascâ productivitatea. România aproachi 28,5 miliarde di euro fonduri ti recuperari, un proțentu multu mari ditu PIB, ți lipseaști s-hibâ investit tu zona di infrastructurâ ş-di transportu – dzâsi nica Mathias Cormann.
Di vizi, cu Simona Halep
Giucâtoarea românâ di tenis Simona Halep fudzi luni Miami, iu va s-gioacâ protili meciuri ufițiali dupâ cama di unu anu ş-giumitati di suspendari, di itia a unlui ași-spus dopaj. Tu unâ postari pi unu singiru di suțializari, numirlu unu di ma ninti a tenisului feminin mondial âlli hâristusi ali Ambasadâ a Statilor Uniti ti andrupâmintul ți-lli lu deadi ta s-llea viza emu ea, emu echipa a llei. Tutnâoarâ, giucâtoarea di tenis âlli ângâsâi româñlli ta s-andrupascâ programlu Visa Waiver. Ași, ea lâ gri ațiloru ți au vizi, s-li adarâ diznău, tamamu ș-pritu poştâ. Tu ahtari turlíi va s-creascâ rata di vizi aprucheati, unâ condiţíi di simasíi ta s-intrâ România tu aestu program di acțes libiru tu Statili Uniti. Turneulu di Miami va s-ahurheascâ tu dzuua di 17 di marțu.
Autor: Bogdan Matei
Apriduțearea: Mirela Sima Biolan
