Ma mărli evenimenti externi a anlui 2021

Catandisea epidimiologică

Corina Cristea, 26.12.2021, 17:58

Catandisea epidimiologică

Aţelli doi añi di pandimie alăsară vărtosu torlu, zñiili hiinda dukiti di cathi unu ahoryea și di tuț tu idyea scară tru tuti domeniile. Vaccinurli suntu aţeali cari feaţiră caţe catandisea s’nu hibă nica ma tragică, ama isapea provizorie tu bitisita-a aluştui an easti ună cari s’misuară tru aproapea 5 miliuñi și giumitate di morţă. Pi ningă multi restricții, băgarea a certificatlui veardi fu aprukeată, di altă parti, cu ostilitate di aţelli cari lugurseascu că lă suntu călcati ndrepturli, iara multi protesti s’feaţiră. Di altă parte, efectele economiţi a pandemiillei feaţiră că bloclu comunitar s’adară, pritu împrumuturi accesate di Comisia Europeană, un fondu di redresare ditu cari statili membre s’poată s’acceseadza granturi şi credite, tru baza a planurilor naţionali di redresare şi rezilienţă aprobate di Comisia Europeană. Ditu videala epidimiologică, catandisea armâne nică incertă, bitisita di an hiinda marcată di lumakea Omicron a coronavirusului, multu ma contagioasă.

Criza energetică

Păhadzlli la energie electrică tru Europa surpară recordu după recordu nică ninite ta s’yină iarna, iara specialiștii feaţiră timbihi că aestă criză va s’hbă nica ma greauă unăoară cu scădearea a tempearaturlor. Catandisea reprezintă unu di subiectele di amprotusa tu agenda Bruxelles-ului, ama liderllii a statelor UE nu putură s’agiungă la un acordu mutrinda apandisea la aestă criză. Pănă tora, majoritatea a aţiloru 27 adoptară, ama, misuri la nivel național tra protecţia a consumatorloru și a firmiloru di impactul creaștrillei explozivi a păhadzloru la energie, pritu ñicurarea a taxilor i pritu subvenții directe cătră nicukiratili vulnerabile. Di Moscova, Vladimir Putin dimăndă că va u agiută Europa cu ma multi livrări tra s’u stabilizeadză păzarea, ama acă livrărli arusești cama s’ndreapsiră după ună ahurhită modest tru brumaru, eale suntu ama inferioare comparativ cu aţeali di anlu ţi tricu.

Catandisea ditu Ucraina

Arădăpsearea-a aţiloru cama di 100 di ñilli di militari di cătră Rusia la sinurlu cu Ucraina scoasi tu migdani asparizma că Moscova ndredzi ună atacă. Aţea ţi nu feaţimu tru 2014 himu hăzări s’adrămu tora tru eventualitatea a unăllei invazii ali Rusie tru Ucraina idyea cu aţea pritu cari fu arăkită paraom ali Crimeei, ălli feaţi timbihi liderlu di la Casa Albă a aţilui di Kremlin. Timbihili pruvedu că SUA şi aliaţllii europeni va s’apăndăsească cu sancțiuni economice vărtoasi, iara Washingtonul va s’da ma multi echipamente di apărari ali Ucraină, kiro tu cari poziţia aliaţlor ditu flancul di Est al NATO va s’hibă anvărtuşită. Di alantă parte, Vladimir Putin spune că armata a lui nu fuvirseaşti pi vărnu și caftă garanții că NATO nu va s’tindă cătă Est.

Catandisea ditu Belarus

Prezența tru numir mari a migranțălor la sinurlu a Belarusului cu Polonia a dusi tu prota thesi, mengaali UE și a NATO. Europa stipsi Minskul că transpoartă ñilli di persoane ditu Orientul di Mesi și îlli pindzi s’treacă tru UE, cari easti tru conflict cu prezidentulu Alexander Lukașenko di la alidzerli contestati di anlu ţi tricu. “La sinurlu ditu apirită ali Polonie avem ună nauă turlie di polimu tru cari migranțăllii suntu armati, tru cari dezinformarea easti ună armă, un polimu hibrid”, u zuyrăpsi catandisea premierlu polonez Mateusz Morawiecki. Lista di sancțiuni contra a Minskului fu lărdzită.

Ritrădzeari Afganistan

Ritrădzearea a trupelor ditu Afganistan tu caplu a unei misiuni di 20 ani fu una ditut apofasili di mari impactu bagati tru practico, estan, di noulu lider di la Casa Albă, Joe Biden. Ayuñiusearea ta s’ritragă militarllii fără s’aibă planuri di rezervă și ixikea di anticipare a catandisillei niapufusită forțelor di securitate locali dusiră la cădearea arada arada a capitalilor di provincie ditu Afganistan tru mâñili a talibanilor, forțili afgane hiinda dicimate di dezertările tru masă. Dzăţ di ñilli di americani, cetățeni occidentali și aliaț afgani fură blocaț pi aeroportul di Kabul, iu 6000 di militari americani pitricuţ tu oara ananghi disvărtiră ună cursă contracronometru tra ascăparea a aluştoru.

Alăxeari di mandat la Washington

Reuniunea a Congreslui a Statilor Unite ditu yinaru faptă cu scupolu ta s’ratifică victoria a prezidentului aleptu, democratlu Joe Biden, lipsea s’hibă ună simbolică. Lucărli s’asparsiră, ama, după un asaltu contra a Congreslui faptu di susţănătorlli a prezidentului tru exerciţiu ditu aţelu kiro, cari vrură s’nkeadică validarea-a rezultatlui alidzerloru, ti cari Donald Trump spunea că suntu furati. Liderllii a lumillei democratiţi și spusiră ciudusearea și gailelu și condamnară ataca faptă tru inima a democrațiillei. Păn tru soni, Donald Trump pricunuscu bitisita-a mandatlui a lui. Primlu an di mandat al Biden nu agiumsi pi livelu a aștiptărlor, lugursescu analiștilli, pi lista a curi năpoi aflămu la capitolul bili lae kivernisearea slabă a pandemiillei și inflația iruşi.

Final di eră Merkel

După cama di 16 di añi la puteari, criștin-democrata Angela Merkel s-trapsi, iara partidlu a llei agiumsi tru opoziție. S-dişcllisi aşi un nău capitol tru politica germană și tru aţea europeană, cu social-democratlu Olaf Scholz tru ipotisea di cancelar. Easti al 9-lea canţelar postbelic ali Germanie, iara cabinetlu a lui fu ndreptu pritu ună coaliţie fără preţedentu anamisa di social-democraţ, verdză şi liberali. Atea ţi-lli adunăi, spunu elli, easti determinarea ti modernizari ali Germanie, concomitent cu ţănearea ali stabilitati a văsiliillei. Prit ună tradițională andamasi-simbol cu prezidentulu ali Franță noul cancelar pitricu mesajul că motorlu franco-german ali Europă easti idyea vrtosu şi după bitisearea a epocăllei Merkel.

Parchetlu European ș-ahurhi lucurlu

Cu ună amănari di ndoi meşi, Parchetul European, cumăndusitu di fosta şefă a DNA ditu România, Laura Codruţa Kovesi, ş-ahurhi tu cirişaru, activitatea. Instituţia ari scupolu s’alumtă contra a fraudilor cu fonduri comunitari, pritu anchetarea şi pusputearea tru justiţie a autorlor di infracţiuni ţi zñiipsescu bugetlu a Uniunillei. Naua structură, cu scamnulu ţentral tu Luxemburg, veaglle nica şi hărgiuirea a miliardilor di euro ditu planlu di redresare post-pandemie. Tinţi ditu ateali 27 di state ali Uniuni aleapsiră s’nu llia parti la iniţiativă – Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

Summitlu di Glasgow

Conferința Organizațiillei Națiunilor Unite mutrinda alăxerli climatiţi — COP26 — adusiră, tu unu locu, Glasgow, tu ahurhita-a meslui brumaru, lideri ditu statili a lumillei tra s’akicăsească ti ndridzearea a ceareiillei mutrinda turlia ti dari silă acțiunea la nivel mondial tră ndridzearea a crizăllei climatică. Acordul la cari s-agiumsi tu kirolu a aţiloru dauă stămăñi di negocieri pruveadi ñicurarea preayalea ayalea a cărbunilui extras fără tehnologii di capturari a emisiilor di dioxid di carbon și a sumvențiilor tra combustibili fosili nihăirlătiţ, pricunuscânda, tru iyiulu kiro, ananghea ta s’ndrupască statili difavorizati s’bagă tu lucru tranziția ecologică.

Agiocurli Olimpiţi di Tokyo

Amânate cu un an di itia a pandemiillei, Agiocurli Olimpiţi di Tokyo s-disvărtiră până tu soni tru 2021, cu participarea a sportivilor ditu 206 stati. Tutu cu tutu, tru clasamentul pi medalii prima poziție fu amintată di SUA — 113 medalii, ditu cari 39 di malămă și 41 di asimi. Loclu doi agiumsi China — 88 di medalii, ditu cari 38 di malămă și 32 di asimi, iar podiumlu fu completat di văsilia nicukiră, Japonia, – 58 di medalii: 27 hiinda di malămă și 14 di asimi.

Autoru: Corina Cristea

Armânipsearea: Taşcu Lala