Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 31.10 – 06.11, 2021
Păzărăpseri tră alidzearea a unui nău premier București
Leyla Cheamil, 05.11.2021, 18:27
Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, dimăndă, gioi, că nu va s’grească partidile la consultări ti alidzearea-a unui nău premier, până cându nu va s’alăncească ună majoritate cari va s’pripună un guvern. Easti prota intervenţie a şeflui a statlui după ţi gheneralu tru rezervă Nicolae Ciucă ş-dipusi mandatlu di premier număsitu. Aestu nu putu s’amintă ndrupămintu tru Parlamentu tră echipa executivă minoritară PNL-UDMR cari vrea s’caftă, ñiercuri, tru plenlu a Leghislativlui, votlu di nvestitură. Tut gioi, avură muabeţ anamisa di echipili di păzărăpseri a PNL şi PSD tră formarea a unui guvernu andrupătu di ună majoritate vărtoasă tru parlament.
Ună primă andamusi cu social-dimocraţllii lugursită hăirlătică di cătră prezidentulu PNL, premierlu interimar Florin Cîţu, cari spusi că muabeţli avură tu amprotusa proiecti şi aflarea ceareiiloru urgente tră ndridzearea a crizilor actuale, nica şi atea politică. Florin Cîţu spusi că nu păzărăpsiră portofolii, ama ună variantă tră ipotisea di premier fu acăţată tu muabeti. Tu arada-a lui, prezidentulu PSD, Marcel Ciolacu, spusi că PSD u ţăni ma largu apofasea ta s’yină cu ună pripuniri di premier la consultările cu prezidentulu Klaus Iohannis. El spusi, tutunăoară, că social-dimocraţii va s’lucreadză tu yinitu, deadunu cu specialiştilli a partidului, la un program işiş di guvernari cari va s’hibă simfunu cu atelu a libearalilor.
N’iercuri, s’ţănu ună andamusi anamisa di liderllii PNL şi USR. Emu liderlu liberal, Florin Cîţu, emu prezidentulu USR, Dacian Cioloş, spusiră că s-akicăsiră ti niscănti principii, ntră cari pripunirea-a unui premier di la PNL. Liderlu libearal, Florin Cîţu, spuni că sunt şanse mari tră znuearea a coaliţiillei di dreapta. Dacian Cioloş cundille că USR aşteaptă di partea a libearalilor s’apufusească multu limbidu desi vor s’negociadză znuearea a coaliţiillei ică un guvern cu PSD. Şi UDMR va s’ducă cu ună pripunere di premier la consultările cu şeflu a statului, dimăndă liderlu a Uniunillei, Kelemen Hunor. Tru minduita al năsu, nu easti diplasatu că formaţiunea nai cama ñică, ama nai ma stabilă s’yină cu ună variantă di prim-ministru.
Situația COVID tru România
Acă tru aestă stămână cazurile di COVID-19 cama scădzură tru România, gioi agiungânda sumu 9000, s-nreghistră un nău record di paciență la tearapie intensivă – pisti 1900. Un altu record negativ, atelu a morţăloru asociat cu năulu coronavirus, fu hăbărisitu marți – aproapea 600, majoritatea persoani nevaccinate. Di altă parti, coordonatorul a campaniillei di vaccinare, Valeriu Gheorghiță, easti di păreare că numirlu a dcesilor va s’hibă mari şi tu yinitu, tră aţea că ari un decalaj di două stămâni anamisa di scădearea a numirului persoanelor cari s’infectează cu COVID-19 şi scădearea a numirului di persoane cari moru di itia a lăngoarillei. Yaturlu spuni că, tru România, mor ma mulţă oamini andicra dicât tru alti stati europene, iu proporţia aţiloru vaccinaţi easti mari.
Organizaţia Mondială a Sănătatillei easti găilipsită di aspărdzearea a catandisillei sanitare tru Europa, iu numirlu di infecţii noi di COVID-19 raportate cathi dzuuă creasti ma multu andicra di alti reghiuni a lumillei. UIdisitu cu datili oficiale la nivel european, România easti pi loclu 3, tru un clasament traghic a decesilor nregistrate tru stămâna ditu soni. Agiutoare sanitare externe ma largu agiungu tru România. Marț, ditu partea a Israelului, viniră dzaţi concentratoare di oxigen, protili ditu ună tranşă di 40. Di altă parte, pacienţă infectaţi cu SARS-CoV-2, aflaţi tru stare critică, fură transfearaţi la unităţi medicale ditu Germania tră tratamentu. Tru aestu kiro, datili oficiale spunu că, după ună şcurtă perioadă di revirimentu, sinferlu a românilor tră vaccinare scădzu diznău. Tru aestu kiro, maş 36,5% ditu populaţia q văsiliillei ari schema di vaccinare completă.
Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, la summit-ul tră climă di Glasgow
România va s’hibă prima văsilie ditu lume iu Statele Unite va s’implementeadza tehnologia reactoarilor nucleare modulare di ñiţ dimensiuni. Şeflu a statlui român, Klaus Iohannis, şi reprezentantulu special al prezidentului american tră climă, John Kerry, apufusiră, mari, la summitlu tră climă organizat Glasgow, Scoția, ca, până tru 2028, România s’includă tru sistemul naţional di adrari a energiillei aestu tip di reactoari. Un comunicat ali Casa Albă spuni că aestă colaborare va s’ducă la crearea a vără 30.000 di locuri di lucru tru aţeali dauă stati. Klaus Iohannis exighisi că aestu tip di colaborare extinsă cu Statele Unite, dimi dizvoltare di tehnologii, producţie, servicii di suportu tră opearari, lipseaşti s’hibă tesu şi tru alti domenii, maxusu tru energhia regenearabilă şi mobilitatea veardi. Glasgow, cama di 40 di state s’akicăsiră ta ş’ñicureadză ayalea ayalea dependenţa di cărbune, cari easti unu ditu nai ma mări poluanţi. Ntră aestea nu suntu ama economii vărtoasi cata cumu aţeali ali Chină, Statili Unite I ali Australie. Văsiliili semnatari ş-llia borgea s’nu ufilisească centrale pi bază di cărbune până tu bitisita-a anilor 2030. Văsiliili oarfăni semnatare va s’tragă mănă di la cărbuni un dekeniu ma amănatu.
BERD li feaţi cama buni estimările mutrinda evoluţia economică a Româniillei tru 2021
Banca Europeană tră Reconstrucţie şi Dizvoltare ş- li feaţi ma buni estimările mutrinda evoluţia economică a Româniillei tru 2021. Instituţia faţi timbihi, ama, tru raportul publicat gioi, că evoluţia pandemiillei şi păhadzlli mări la gazili naturale, petrol şi alti materii prime potu s’aducă zñiie la aestă turnari. Prognoza di creastiri a economiillei româneşti easti, tora, di cama di 7 tru sută, andicra di un avans di 6 procente estimat tru meslu cirişaru. Tră 2022, pdazlli europeni cari va s’yină pritu Programul di Redresare şi Rezilienţă va s’ducă la creaşterea a investiţiilor şi la ună făţeari ma bunu a exporturlor, aţea ţi, deadunu cu aştiptata anvărtuşeari fiscală şi ayălisearea a consumlui privat, potu să s’ducă tru ună creastire a Produsului Intern Brut di pisti 4 proţente.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearea: Taşcu Lala
