Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 31.07 – 06.08.2022
Năi alăxeri la Codlu Fiscal
România Internațional, 06.08.2022, 13:21
Acă stuhinaţ di ună inflație ţi năstricu di multu dauă ţcifre tu hăvaia a criştearillei cabaia multu a păhadzloru la gaze naturale și energie, româñilli lipseaşti s’ţănă keptu a născăntoru năi scunkiri. Aeastia hiinda spusi, dupu apofasili loati di Guvernul di coaliție PNL-PSD-UDMR, di la 1 august să scunkescu produsele ditu tătumi, s’ñicureadză plafoanele tră niscănti scutiri di taxe şi creasti impozitul tră mintatiţli ditu agiocurli cu tihi. Cama pi largu! Că bea tătumi clasică ică electronică, di la 1 agustu, românii va s’păltească ma multu di itia a criştearillei acciza la tătumi. Apofasea – spun autorităţile — fu loată tra s’hibă afirită diclanşaria acţiunillei di infringement contra ali României tră alinierea la legislaţia europeană tru domeniu. Și păhălu la biuturli alcooliţi creasti. Uidisitu cu ministrulu a Finanţelor, Adrian Câciu, nivelu a accizelor tră aesti produse nu mata eara actualizat ditu 2015. Tru ţi mutreaşti agiocurli cu şcurtica, va s’llia, andicra di amintaticu, un impozit ma mari, anamisa di 3% până la 40%. Tiñiili ditu construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi eale vizate di alăxeri, pritu scădirea di la 30.000 (6 mii di euro) la 10.000 di lei (2 mii di euro) pe lună a plafonului până la cari s’bagă scutiri fiscale. Tut di la 1 august, tră un contract di lucru part-time, angajatorlu va s’lipsească s’păltească taxe la nivelu a tinîillei di cafi mesu minimă, atea ti aduţi găilipseri că multe firme ñiţ pot s’hibă ncllisi ică poati s’crească lucurlu paraomou. Nai ma multi alăxeri fiscale va s’bagă tru lucru, ama, di la 1 yinaru 2023, cându va s’crească TVA-ul la serviciile oferite tru industria HoReCa şi la biuturile cu adaos di zahari. Va s’alăxească, tutunăoară, turlia ti făţeari isapi a impozitului pe clădiri.
Romgaz bati palma
Compania di stat Romgaz dimăndă, luni, că bitisi achiziţia acţiunilor pe caru americanii di la ExxonMobil li avea tru proporție di 50% tru proiectul Neptun Diep di exploatari a gazelor ditu Amaria Lae. România, multu puțăn dipendintă di gazul rusesc, ari cantităț mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae. Volumul estimat a dzăcămintilor easte di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma mari cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, pi cari Romgaz va-lu exploateadză diadunu cu OMV Petrom, primili gaze hiinda scoasi di aclo tu inşita a anlui 2026 ică ahurhita a anlui 2027. Tru aestu kiro, tru perimetrul Midia, la aproapea 120 di kilometri di litoralu ali Românie, lucrărli di exploatari fapti di compania Black Sea Oil&Gas ahurhiră, iara protili cantităţ fură livrate, tru sistemlu naţional. Săptămâna aesta, ministrul Energiei, Virgil Popescu, diadi asigurări că, la iarnă, România nu va s’aibă probleme tru ţi mutreaşti asigurarea a gazelor naturale și că easte piste graficul loatu dinintea ali Comisie Europene tru ligătură cu stocurli. Cara, la 1 august, ținta era di 46%, iar la 1 yismăciuni di 57%, România ari, tu aestu kiro, tru magăzii piste 59% ditu anănghiseari.
Nai ma mari contractu tră un lot di autostradă ditu România
La Ministerul Transporturilor di București fu simnat, stămâna aesta, nai ma mari contract tră un lot di autostradă ditu România. Easti zborlu di lotlu 3 ali autostradă A1 anamisa di căsăbadzlli Sibiu, tru centru, și Piteşti, tru sud. Contractul ari ună valoari di 5,3 miliardi di lei (piste 1 miliard di euro), proiectarea ţăni 12 di meşi, iara lucrărli aproapea patru añi. Unăoară cu aestă simnari, tuti aţeali ţinţi loturi ale autostradă Sibiu-Pitești sunt tru fază di proiectari ică di şantier. Autostrada A1 easti minduită s’leagă Bucureștiul di Nădlac, la sinurlu ditu ascăpitata ali Românie cu Ungaria, ca parte a Coridorului IV pan-european di transportu.
Catagrafia tru bitisită
18.150.000 di persoane s-nregistrară până dumănica tricută, tru dzua ditu soni a catagrafiillei ti bănători şi casi, dimi pisti 95% ditu populaţia rezidintă estimată ali României, indiferent di cetățenie ică etnie. Amănată cu un an di itia ali pandimie, catagrafia – eveniment di anvergură dizvărtitu unăoară la dzaţi añi — ahurhi pi 1 di şcurtu. Dupu prota etapă, logistică, vini diapoa aţea ali autorecenzari, a diapoa aţea ditu soni etapă s’hibă rezevată ti adunarea a datilor pritu interviuri oclli ntroclli. Tru premieră tră statistica ditu România, adunarea şi prilucrarea a datelor fură acutortalui informatizate, cu alti zboară, să scoasi catea ditu lucru. Dupu ntribărli mutrinda studii, zănati, amintatiţi, religie, etnie ică casa, profilul ali populației rezidinte ditu România va s’hibă zugrăpsitu tru ditaliu. Scupolu easti tra s’da informaţii esenţiale tră politiţli publiţi, sociale ică economiţi, tră dizvoltarea durabilă a comunităţlor, tră mediul acadimic ică tră oamiñilli di afaceri. Protili rezultate, parţiale, ale catagrafie va s’hibă prezentate tu bitisita a anlui 2022. Aţeali finale va s’hibă cunuscuti tru inşita a anlui 2023.
Untold, la a şaptea ediţie
Festivalu di muzică electronică Untold di la Cluj-Napoca ş’dişcllisi, gioi porţile tră atea di a şaptea ediţie. Tru kirolu a aţiloru 4 dzăli di dizvărteari, anamisa di 4 şi 7 august, pe scenele a festivalului suntu călisiţ s’alină pisti 200 di artişti români şi xeni, ntră cari J Balvin, David Guetta, Hardwell ică Vini Vici. Organizatorii au nădie că va s’aibă un record di spectatori. Untold easti lugursitu nai ma mari festival di muzică electronică ditu România şi unu ditu protili ţinţi ditu lumi.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala
