Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.04 – 06.05.2023

Londra s’ngrăpseaşti istorie

Roxana Vasile, 06.05.2023, 19:16

Londra s’ngrăpseaşti istorie

6 mai 2023 intră tru istorie ca dzuuă a ncurunarillei, la Londra, a Văsillelui Charles al III-lea şi a Văsiloañillei Camilla. Capitala britanică s-ndreapsi mintişu, tută stămăna, tră ceremoniile de sâmbătă, mutriti di dzăţ di miliuñi de oameni ditu lumea tută. Nica şi membrilli ali familiei regale britanice loară parti la ună repetiţie tru catedrala Westminster Abbey ! Sute de şefi de stat — nica şi prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, văsilleadz şi văsiloañe titu lumi dimăndară că va s’llia paryi la sărbătoarea ndreaptă cu niscănti misuri di securitate speciale. Reprezentanţăllii ali familie văsilikească ali României – custodele coroanei, Margareta, şi Principele Consort, Radu — agiumsiră nica di gioi dicseară la Londra tră ţeremoniile a ncurunarillei. Uidisitu cu Casa Regale, tru aţelli 157 de ani de existenţă a Familiei Regale ali Românie, ligătura cu Familia Regală ali Mari Britanii fu constantă, thimilliusită pi admiraţie, vreari şi tiñie, emu tru dimensiunea a llei oficială, emu familială. Aestu easti reilu eveniment di mari vazi ditu Marea Britanie tru ma pţăn de un an, după Jubileulu di Platină al Văsiloañillei Elisabeta a II-a tru cirişaru anlu tricutu, a depoa tu yismăciuni cu ngruparea a suveranei. Ncurunarea di sâmbătă a Văsillelui Charles al III-lea ari scupolu s’nsimneadză naua dumnille, ahurhită di facto ună ş-ună dupu moartea a dadăllei a lui.

Agiutoru european tră agricultori

Comisia Europeană adoptă, marţă, misuri preventive excepţionale şi temporare mutrinda importul de produse agricole ditu Ucraina. Ma ghini spus, până pe 5 cirişaru, gărnulu, misurlu, rapiţa şi seminţele de floarea-soarelui ucrainene pot s’urdină liber tru tuti statele membre ale Uniunii, cu excepţia României, Bulgariei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei, pi iu produsele pot maş s’treacă. Aesti misuri fură completate cu ună a daua pachetă di agiutoru financiar tră fermierii ditu aţeali ţinţi state, vărtosu zñiipsiti di importul fără taxe a yipturloru ieftine ditu Ucraina. România va s’llia aproape 30 de milioane de euro, care s’adavgă la alti 10 milioane aprobate de Comisia Europeană. Tut săptămâna aesta, Guvernul român probă s’păltească hărgili cu cazarea pi proţlli trei meşi a anlui tră arifugaţllii ditu Ucraina. Aesta adună cama di 100 de milioane de euro şi va s’hibă păltiţ integral ditu bugetul naţional, a deapoa di veara, sumele va s’hibă completate cu fonduri de la Uniunea Europeană. Pisti 4 milioane de ucraineni tricură pritu România di la ahuhrita a fuvirsearillei militare aruse şi aproapea 100 de ñilli armasiră pi teritoriul a văsiliillei.

Rezerva de valută a României, tru creastire

Banca Naţională a României adună ună rezervă-record de valută, de pisti 53 de miliarde de euro, la bitisita a meslui ţi tricu – s-dimăndă, stămâna aesta, la București. Andicra di marţu, creastirea easti de 112 miliuñi di euro. Nivelu a rezervăllei di malămă armasi tut la 103,6 tone, ase că, rezervele internaţionale ale României – valută plus malămă — s’aproaki tut ma multu di 60 di miliarde de euro, un recordu tru istoria României. Analiști economiţ spun că tendinţa di creaştire s’faţi di itia că intrară fonduri europene, lucru ţi va s’dzăcă că păradzlli europeni nu s’consumă tru economie. Tu idyiulu kiro, ună rezervă valutară mari da pistipseari la investitori.

“Casa vearde fotovoltaică” 2023 la start

Pe 2 mai, tru România ahurhi “Casa vearde fotovoltaică 2023”. Prima fază easti ahărdzită ti ngrăpsearea tru program a firmilor şi instalatorlor cari monteadză ahtări sisteme alternative de energhie veardi. Cama deapoa, va s’ahurhească procedurile și tră persoanele care vor s’aibă hăiri di aţelli maximum 20 ñilli di lei (4 ñilli de euro) de la Stat tra ş-bagă panouri fotovoltaiţi cu ună puteari di minimum 3 kWh. Bugetlu ahărdzitu easti di 2 miliarde de lei (500 de milioane de euro), păradz ţi suntu ananghi tră 100.000 de beneficiari. Pritu instalarea-a sistemilor fotovoltaiţi, aţelli ţi au naeti va s’poată ş-anvălească anăghisita di consum, ama şi s’livreadză surpluslu di energhie tru reţeaua naţională.

1 Mai, la munti și la amari

Suti de ñilli de români aleapsiră, tră minivacanţa de 1 Mai, litoralu la Amarea Lae, Delta Dunăllei, stațiunile di munti ică locurli nvirdzăti tamam buni tră un picnic tru familie extinsă. Mealu ali amarea fu, ama, nai cama vruta atracţie. Festivalurli de muzică și zaeafeţli tru aer liber, cabaia multi tu numiru, s-ţănură şingiru. Fură, ama aumbriti di darea loarea și consumul de droguri şi substanţele interzise, cari adusiră prublemi a poliţiştilor. Neise, ma multi persoane, cetățeni xeñi, fură băgaţ tru arestu preventiv, stipsiti di trafic de droguri di mari risc. Fură confiscate cama di doi kiladz di droguri di mari risc şi importante sume di păradz.

Amintaticlu a handbalui masculin românesc

Calificarea la Campionatlu European va s’hibă ună nauă nkisită tră handbalul masculin românesc – spusi prezidentulu ali Federaţiei Române de Handbal, Constantin Dinu, după ţi naţionala s-califică la Campionatul European EHF EURO 2024, lucru ţi nu s’avea faptă ditu 1996. Calificarea easti ună performanţă şi faptul că yine după 28 de ani îlli da ună griutate nica ma mare. România fu, tru handbal, ună furteaţă europeană şi mondială, em ti atea istoria nă caftă borgea – spusi Constantin Dinu. Trădzearea şcurtică a grupilor Campionatului Europeanva va s’facă tru 10 di mai.Competiția di anlu yinitoru va s’dizvărtească tru Ghirmănie, anamisa di 10 şi 28 di yinaru.

Autoru: Roxana Vasile

Armânipsearea: Taşcu Lala