Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.01 – 05.02.2022
Catandisea di alertă prelundzită tru România
Ştefan Stoica, 05.02.2022, 21:05
Catandisea di alertă s’prilundzeaște tru România tră nica 30 di dzăli, ahurhinda cu 7 di şcurtu. Armănu tu practico ma marea parti ditu restricțiili. Ună alăxeari importantă easti aţea că va s’aibă acces tru supermaketurli ditu malluri și persoanili cari nu au certificat COVID, dimi aţeali cari nu s-vaccinară, nu tricură pritu lăngoari ică nu au testu. Tu arada-a lui, Ministerlu a Sănătatillei alăxi regulile tru aţea ţi mutreaşti izolarea-a persoanelor confirmate cu COVID-19, hinda ñicurată perioada di izolare la 7 dzăli, andicra di 10, tră aţelli nivaccinați și la 5 dzăli, andicra di 7, tră aţelli vaccinaț. România năstricu, marță, nai cama marli numiru di infectări di la ahurhita-a pandemiillei di coronavirus – 40.000 di năi cazuri di Covid-19 tru 24 di săhăţ. Nica și tru aesti condiții, autoritățli dimăndară că niţi unu giudeţu nu agiumsi praglu di 75% ditu apaturi ocupate ditu aţeali alocate tră paciențălli COVID-19. Ase, uidisitu cu năili reglementări, șculiili și grădinițili ma largu va s’hibă tu lucru cu prezență fizică tru tută văsiliaacă numirul a cilimeaniloru infectaț easti ma mare andicra di alanti dăldză a pandemiillei. Tu ţi mutreaşti certificatlu veardi, aestu easti toradioară valabil pi teritoriul a Româniillei şi tră aţelli cari tricură di nauă meşi di la doza a daua. La intrarea tru văsilie, ama, el easti valabil maş cu doza booster ma s’aibă tricută mamultu di nauă meşi di la schema completă di vaccinari. România easti aestă turlie, simfună cu reglementărli europene, valabile di la 1 di şcurtu. Aţelli nevaccinaț, cari nu tricură pritu lăngoari ică nu au un testu COVID negativ va s’intră tru carantină maş ti 5 dzăli and ava s’agiungă tru România.
Ună nauă sesiune parlamentară București
Parlamentul nsimnă gioi, pritu ună andamasi di tiñie, umplearea 15 di ani di la aderarea a Româniillei la UE. Discursurli cundilleară catandisea actuală tru plan internaţional şi provocărli di securitate, ananghea di solidaritate şi unitate anamisa di statili comunitare, cum şi ţănearea tru actualitate a proiectului european. Premierlu Nicolae Ciucă cundille că stabilitatea, prucukia şi securitatea a Româniillei suntu garantate di apartenenţa la UE şi la NATO.
Nicolae Ciucă: “Unitatea şi solidaritatea europeană şi transatlantică suntu goala opţiune viabilă tră s’poată s’kivernisească cu hăiri provocărli şi s’valorifică oportunităţli”. Reprezentanţălli a grupurlor parlamentari apreciară că aderarea a Româniillei la UE fu unu di aţeali nai ma importante evenimente ditu istoria a văsiliillei. Prezidentulu a Senatlui, Florin Cîţu, lugurseaşti că “pritu reformili ţi li feaţi, România easti un actor european cari poate s’asiguripsească continuitate ti andrupari stabilitatea şi predictibilitatea a sistemlui fiscal”.
Uidisitu cu prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu, la 15 ani di la aderarea la UE easti ananghi di “ună nauă agendă europeană tră România, cari s’asiguripsească dizvoltarea a văsiliillei şi ufilisirea oportunităţlor disponibile la nivel european tru intereslu a românilor”.Marță, Senatlu şi Camera a Deputaţlor di București ahurhiră prima sesiune parlamentară ordinară diestan. Suntu aştiptate decizii ti născănti proiecte importante cum plafonarea a păhadzloru ditu energie şi compensarea a facturlor tră consumatorllii casniţ. Legea offshsore, cari poati s’deblocheadză exploatarea gazelor naturale ditu Amarea Lae easti şi ea pi agendă.
Mai mulță militari americani tru România
Apropea ună ñille di militari americani va s’agiungă tru perioada yinitoare ditu Germania tru România, iara aproapea 2.000 va s’yină ditu Statele Unite tru Polonia şi Germania. Uidisit cu Pentagonlu, easti zborlu ti misiuni temporare tră consolidarea apărarillei aliaţilor europeni, tru contextul a tensiunilor cu Rusia, cari arădăpsi forţe importante la sinurlu cu Ucraina. Tu ţi mutreaşti militarlli pitricuţ tru România, easti zborlu ti un batalion di atac şi ună unitate di infanterie, organizate tră s’hibă arădăpsiti pi şcurtu kiro. Aesti efectivi va s’adavgă la aţelli aproapea 900 di militari americani staționaț permanentu tru România și a structurilor pitricuti periodic tră exerciții militare comune. Bucureștiul salută iniţiativa SUA şi lugursi că aesta va s’aibă un rol important di descurajare a iţi evoluţii negative di securitate tru regiune şi di anvărtuşeari a capacităţlor defensive ali Armată. Dimi, șeful a statului, Klaus Iohannis, și spusi, tora ma ninti, ndrupămintulu tră creaşterea a prezenţăllei militare a NATO şi, respectiv, a SUA tru România şi tru zona ali Amarea Lae. Tu arada a llei, Rusia califică ca hiinda destructivă decizia a Pentagonului ta s’pitreacă militari suplimentari tru Europa di Est. Kremlinlu u lugurseaşti ună apofasi niăntimilleată, cari creaşte mintireaşili militare şi ñîcureadză posibilitatea a unei decizii politică.
Reuniune B9 la București
Bucureşti s-dizvărti, gioi, ună rundă di consultări tru formatul București 9 pe tema a catandisillei di securitate găilipsitoari ditu proximitatea a Ucrainei şi ditu regiunea ali Amarea Lae. Şeful a diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, feaţi timbihi că easti ananghi di echilibru anamisa di nordul şi sudul a flancului estic al NATO. Bogdan Aurescu “Prezenţa aliată pi flancul estic a Alianţăllei, inclusiv tru partea di sud, aclo iu easti România, ma s’hibă comparată cu actuala prezenţă rusă tru proximitatea ali Ucraină şi tru regiunea ali Amarea Lae easti limbidu ună prezenţă di ndauă ori ma ñică. Dimecu nu putemu să zburămu ti ună dizvărteari di forţe aliate cari s’reprezintă ună provocari tră Rusia”.
Călisitu special la andamasi, ministrul francez di Externe, Jean-Yves Le Drian, exighisi că prezenţa franceză şi aţea americană tru România suntu perfect complementare, iara Parisul lugurseaşti că anvărtuşearea a posturăllei di apărare şi descurajare poate s’ducă la detensionarea a catandisillei. La consultări lo parti și ministrul afacerilor externe ali Ucraină, Dmytro Kuleba. Dimi, tru contextul aniversarillei a 30 di ani di la stabilirea relaţiilor diplomatiţi anamisa di România şi Ucraina şi a catandisillei di securitate ditu regiune şi ditu regiunea ali Amarea Lae, prezidentulu Klaus Iohannis avuu ună convorbire telefonică cu omologlu ucrainean, Volodimir Zelenski. Atelli doi oficiali zburără ti catandisea securitatillei ditu Amarea Lae şi ti iniţiativele a Kievlui cari mutrescu anvărtuşearea-a cooperarillei cu statili partenere ditu aestă regiune, cum și ti implementarea di cătră Ucraina a strategiillei di integrare europeană.
Autoru: Stefan Storica
Armânipsearia: Taşcu Lala
