Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 29.05 – 04.06.2022
Noi sancțiuni europeane contra Rusiillei
Bogdan Matei, 05.06.2022, 19:20
România salută diciziile a Consiliului European, di la ahurhita a stămânăllei, di la Bruxelles, iu lidirii di stat şi di guvern ditu aţeali 27 di țări membre ale Uniunii s’akicăsiră s’bagă un embargou progresiv ti importurilor di pitrol rusesc. Parte a aşi-număsităllei şasea dalgă di sancţiuni economice contra ali Rusiei, instituite după ţi, pi 24 di şcurtu, aesta aputrusi Ucraina, embargoul va s’mutrească, inițial, pitrolul livrat pi cale maritimă, dimi două treimi ditu total. Fu akicăsită ună scutire temporară tra petrolu purtat pritu conductele terestre, caftata insistent di Ungaria, văsilie ţi nu ari işeare la amare şi care fuvirseaşti că, ma s’nu hibă haristusită, va ufiliseasca ndreptulu di veto. Tindiarea a embargoului la livrările pritu conducte va s’hibă zburătă “cât cama curundu posibil” și, tut cu tut, 90% ditu exporturile di petrol rusesc către Uniune va s’hibă dănăsiti până la bitisita a anului. Embargoul va s’dănăsească ună sursă babageana di finanțare ti aftukina di polimu a Rusiei — angrăpsi prezidintulu a Consiliului European, Charles Michel. Naua pachetă di sancțiuni europeane pruveadi și excludirea a trei bănţă rusești ditu sistemul financiar internațional Swift. Easti vizată inclusiv Sberbank, nai ma mare bancă ditu Rusia. Analiştii notează că, după valurile anterioare di sancțiuni, economia rusă ahurheaşti s-aibă kindinu. Păhălu a pieselor di schimb ti aftukinatli xeani criscu cu 30% ică şi ma mult. Inflația anuală, di aproapi 18% tru aprilie, easti nai ma mare ditu 20 ani. Firme occidintale celebre, di la lanţul di restaurante McDonalds la producătorul auto Renault, s-trapsiră di pi păzarea rusă, iara dzăţ di ñilli di oamini lucreadză cu normă ñicurairătă ică suntu tru concediu cu zorea.
Românii vor condamnarea liderilor ruşi
Românii suntu tru proporţie babageană di partea Ucrainăllei tru conflictul cu Rusia. Uidisitu cu unu nou sondaj INSCOP, piste 70% lugursescu că Rusia este căbati di diclanşarea polimlui, iar 87% spun că liderllii ruşi lipseaşti s’hibă condamnaţi ti crime di polim comise tru Ucraina. Tru aţea ti mutreaşti apartenenţa la Uniunea Europiană şi NATO, piste 80% s’ncuntreadză ti isearea ditu ateali daua organisme, procentaj tru creaştire semnificativă. 22,7% ditu intervievaţ spun că easti posibil ca Rusia s’aputrusească Republica Moldova viţină (ex-sovietică, majoritar românofonă), iara ma multu di dauă cirecuri (68,7%) nu pistipsescu tru aestă ipoteză.
Misuri sociale
Pi fondul unei inflații cabauia iruşi, care maţină nicumtinatu putearea di ancupărare a românilor, Guvernul di coaliție di la București apufusi că oamenii cu pensii ma ñiţ ică isa cu 2.000 di lei (circa 400 di euro) va s’llia tru alunaru, un agiutor financiar di 700 di lei (140 di euro). Misura easti complementară cu eliberarea a n4scăntoru vouchere sociale cu ună valoare nominală di 250 di lei (50 di euro) ti ancuparari produse alimentare di către pirsoanele aflate tru ună situaţie materială dificilă. Beneficiari suntu piste 2,5 milioane di români, iar păradzlli va s’yină la doi meşi unăoară.
Ministrul dimăndă noi reforme, elevlli ies diznou pi geadii
S’alăxescu diznou regulile jocului tru Anviţămintu multe reforme tru 32 di ani di dimocrație românească postcomunistă. După ţi alăxi structura anului școlar viitor, ministrul Sorin Cîmpianu dimăndă și că va s’tragă mănă di la mediile semestriale, la obligativitatea susţănearillei tezelor şi că va s’hibă ananghi maş ună medie generală la bitisita a anului şcolar. Astfel, susține el, profesorul va avea mult mai multă autonomie tru evaluarea elevului pi parcursul trutregului an şcolar, iar notele ică calificativele vor evidinţia compitenţele elevilor. Fără să comenteze inovațiile abia lansate, Consiliul Naţional al Elevilor a organizat, la sediul ministerului, un protest față di situaţia ditu şcolile undi elevii fie primesc mâncare nesănătoasă, fie nu primesc niciun fel di alimente. Potrivit unui studiu World Vision Romania, unul ditu zece copii se duce la culcare flămând, iar doi ditu zece copii ditu mediul rural spun că familia le asigură doar uneori ică nu le asigură niciodată suficientă mâncare. Mai mult di 1 ditu 3 adolescenţi di la țară lipsesc di la şcoală pintru că trebuie să muncească tru gospodărie, iar unul ditu zece copii nu frecventează nicio instituţie di truvăţământ.
România non-euro
România nu tiñiseaşti, tru aestă oară, niţiunu ditu ateali patru criterii ananghisiti ta s’poată s’treacă la moneda unică europiană. Tru conformitate cu tratatul comunitar di la Maastrict ditu 1992, aceste criterii suntu stabilitatea preţurilor, finanţe publice solidi şi sustenabile, stabilitatea cursului di schimb şi convergenţa ratelor dobânzii pi termen lung. Ma multu, uidisitu cu aşi-număsitlu raport di convergenţă, dat publicitatillei di Comisia Europeană, ditu tuti ateali 27 di state membre ale Uniunii, România easti cratlu golu cari faţi obiectul unei proceduri di dificit excesiv. Ciudia scoasă tu migdani di analişti easti că tru 2016 România tiñisea trei ditu ateali patru criterii. Avea ti tiñiseari maş criteriul a cursului di alăxeari, şi ca ună condiţie suplimentară băgată di Comisia Europiană, compatibilitatea legislativă. Cu alti zboară, politicile economice ale guvernelor care viniră diapoa, I di stânga ică di dreapta, monocolore ică di coaliţie, nu eaţiră altuţiva că maş s’aspargă compatibilitatea României cu exigenţili a zonăllei euro.
Premiu la Cannes
Românlu Alexandru Belc amintă premiul tră regie tru cadrul secţiunii “Un Certain Regard” a ţelebrului Festivalului di la Cannes, ditu Franța, ti filmul Metronom. Pelicula, aproapea ună reconstituire di epocă, easti ti doi liceeni ditu România comunistă di aoa şi giumitati di secol, cari s’arisescu şi pitrecu cărţă la emisiunea Metronom a postului di radio Europa Liberă, finanțat di Congresul Statelor Unite, tru kirolu anda tenismenii Ion Ţiriac şi Ilie Năstase agioacă finala Cupăllei Davis contra americanilor. Metronom easti dibutul tru lungmetrajul di ficţiune a regizorului Alexandru Belc, până tora cunoscut tră documentarele Cinema, mon amour (2015) şi 8 martie (2012).
Ună retrogradari istorică
Echipa națională di fotbal a României agioacă, meslu aestu, tru una nauă ediție a Ligii Națiunilor, doilu eșalon valoric, tru ună grupă tru care va s’andămusească cu Muntenegru, Bosnia și Finlanda. Naua campanie a Naționalei fu prefațată di bitisita a sezonului fotbalistic intern, nică unu acutotalui fara di suspans. CFR Cluj amintă ţinţilu titlu di campioană tru ţinţi ani, iar Sepsi OSK Sfântu Gheorghe aminta Cupa României, ună compitiție un kiro mplina di musuteaţa, adza dotu nu ari scupo. Istorică armâne maş retrogradarea, tru premieră, tru Liga a 2-a a celebrăllei și popularăllei Dinamo București, a daua nai ma titrată echipă ditu fotbalu românesc, după concitadina Steaua. Cu 18 titluri di campioană și cu 13 Cupi, prima echipă ditu România cari agiumsi, tru 1984, tru semifinalele Cupăllei Campionilor Europeni, ndiocri și conducători niaxiziţ ică canda şi einali, cari divalizară clubul thimilliusitu tru 1948 di atotputernicul minister comunistu di Interne.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
