Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 28.11- 04.12.2021

Românii yiutusiră, tru 1 Andreu, Dzuua Națională

Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 28.11- 04.12.2021
Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 28.11- 04.12.2021

, 06.12.2021, 12:00

Românii yiutusiră, tru 1 Andreu, Dzuua Națională


Românii yiurtusescu Dzuua Națională pe 1 Andreu, dată cari nsimneadză unitatea tru spirit, limbă și valori. Tru 1918, tru aestă dzuuă, Adunarea Națională di Alba Iulia adopta rezoluția unirlleii provinţiilor istorice bănati di români Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România. Tru un mesaj pitricutu a românilor di Dzuua naţională, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că sărbătoarea fu marcată di realitatea duriroasă provocată di pandemie. El pitricu, tutunăoară, un mesaj pritu cari da curayiu a aţiloru ţu ponu, ama şi di tiñie şi recunoştinţă andicra di cadrele medicale. “Lecţia solidaritatillei easti mai yie şi ma actuală di cariţido kirolu. Istoria nă demonstră multi ori că, că ma s’armânem adunaţ stogu, putem s’nă adaptăm la iţi realităţ şi tendinţe şi că ţăni di volea-a noastră, ca naţiune, s’triţemu cu ghini pisti tuti provocărileˮ, spusi Klaus Iohannis. Dzuua Naţională a Româniillei fu nsimnată, ñiercuri, tru multi localităţi ditu văsilie. Tru capitală, parada militară, la cari loară parti 1.500 di militari şi fură spusi ti videari hălăţ di alumtă a bărnului ditu soni, fu mutrită di ñilli di oameni. Fu a doaua paradă tru pandemie, ama prima la cari oamiñilli putură s’llia parti.



România apruke prima tranşă ditu prefinanțarea PNRR


România apruke, gioi, prima tranşă, di 1,8 miliardi di euro, ditu prefinanţarea aferentă a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Până tu bitisita aluştui an, Bucureștiul va s’llia şi artimaia di păradz ditu împărmutlu total di prefinanţare, cari agiundzi la aproapea 3,8 miliardi di euro. Păradzlli europeni s’da tru tranşe bianuale, andicra di tiñisearea a niscăntoru obiective. Cu aestă pălteari di prefinanţare lipseaşti s’nkisească investiţiile şi reformele fixate di România tru Planul Naţional di Redresare. La capitolu tranziţie către economia veardi, România ş-pripusi investiţii di 3,9 miliardi di euro tru modirnizarea călliurloru di heru, inclusiv cu echipamente electrificate I ţi nu au emisii di carbon. Ma multu, 2,7 miliardi di euro va s’hibă investiţi tru znuearea-a clădirilor publice şi a blocurilor, emu ditu videala energetic, di exemplu prin anvelopareemu şi tră s’li facă ma rezistenti la cutreabur. Planlu pruvedi investiţii di 2 miliardi di euro tru infrastructura spitalicească, ama şi tru făţearea cama hăirlăticu sistemlu di educaţie tru domeniu. Tu kirolu anda aest plan easti băgatu tu practico, Bucureștiul va s’llia, tru total, 29,2 miliardi di euro.



COVID tru România


România nregistră, dz4lili aestia, aproapea giumitati ditu numirlu a cazurlor noi di COVID di stămâna tricută. Autorităţli raportară, gioi, cma di 1.100 di lăndzidzări confirmate tru 24 di săhăţ. Tru idyiulu kiro, interesul tră vaccinarea anti-COVID a continuat să scadă. Doar 10.000 di persoane au făcut prima doză sau doza unică tru 24 di ore, faţă di o medie dzuuălnică di peasti 16.000 săptămâna trecută. Tru prezent, aproape 7,4 milioane di români au schema di vaccinare completă. Institutul Naţional di Sănătate Publică a anunțat, joi, că aproape 90% ditutre persoanele cari au dicedat, săptămâna trecută, tru urma infectării cu noul coronavirus erau nevaccinate. Datele analizate arată că peasti 44% ditu totalul cazurilor di COVID s-au truregistrat tru Bucureşti, Cluj, Timiş, Arad şi Bihor, iar 70% ditu îmbolnăvirile confirmate au fost truregistrate la persoane cari nu se vaccinaseră. Institutul a precizat că marea majoritate ditu totalul diceselor au fost la persoane peasti 60 di ani şi la cele cari aveau cel puţin o comorbiditate asociată.


Pe di alta parte, 46 di cetăţeni români şi 24 străini au fost aduși, marți, ditu Africa di Sud tru România. Zborul special a fost organizat di Guvernul di la Bucureşti ca urmare a anulării curselor aeriene către Africa di Sud, pe fondul situaţiei epidimiologice create di idintificaria variantei Omicron a coronavirusului. Joi, peasti 120 di români blocaţi tru Maroc tru urma anulării unor curse aeriene au fost repatriaţi. Aeronava Tarom, cari mai avea la bord şi 62 di cetăţeni europeni, a aterizat pe aeroportul Otopeni. Turiştii români au rămas blocaţi tru Maroc, după ce companiile aeriene la cari aveau rezervare tră trutoarcerea tru ţară şi-au anulat cursele tru urma interdicţiilor di călătorie impuse di autorităţile di la Rabat, generate di apariţia variantei Omicron a coronavirusului.



Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, la Consiliul ministerial OSCE


Şeflu ali diplomație di București, Bogdan Aurescu, andrupă, gioi, tru prima dzuuă a reuniunilor Consiliului Ministerial ali OSCE, disvărtitu Stockholm, criştearea a capacitatillei OSCE ti kiverniseari catandisea di securitate ditu regiunea ali Amarea Lae, cum şi ndridzearea a conflictelor prilundziti ditu regiune. Ministrul Aurescu părăstisi, cu aestă furnie, intervenţia naţională, tru arada a curi sumlinie angajamentul ali Românie tră apărarea şi protejarea a valorilor şi prinţipiilor OSCE consacrate tru Actul Final di Helsinki ditu 1975 şi tru Carta di Paris tră ună Nauă Europă ditu 1990, cari suntu la thimellilu a securitatillei europene. Tru aestă noimă, ministrul Aurescu zbură ti zñiipsearea a securitatillei energhetiţi, instrumentalizarea-a migranţilor, anvărtuşearea militară di la sinurli ali Ucraină şi numirlu mare di călcări ti dănăsearea a foclui tru estul ali Ucraină. Tru intervenţia a lui tru plenul Consiliului Ministerial, ministrul Aurescu reacţionă, şi pi aestă cale, andicra di spunerli a ministrului arus di Externe, Serghei Lavrov ditu discursul naţional a aluştui, pritu cari sistemulu antirachetă ditu România poati s’hibă ufilisitu tră lansarea di aguderi ofensive. Ministrul Bogdan Aurescu năpoi spusi că aestă minduita rusă easti acutotalui incorectă, minduita ali României, SUA şi a NATO hiinda exprimată di multu ş-cama multili ori: sistemul antirachetă ditu România easti mas defensiv, maş tră legitimă apărare simfunu cu Cartea ONU, şi nu easti ndriptat contra ali Federaţie Ruse.




Autoru: Leyla Cheamil


Armânipsearea: Taşcu Lala






Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Eveniment Top Sunday, 03 November 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024 Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company