Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi guvernamentalâ tu crișteari; Republica Moldova ș-Uniunea Evropeanâ; Radio România – 96 di añi
Tașcu Lala, 03.11.2024, 15:46
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 27.10 – 02.11.2024
Campanii electorali tu Românie; România, solidarâ cu Spania; Borgi guvernamentalâ tu crișteari; Republica Moldova ș-Uniunea Evropeanâ; Radio România – 96 di añi
Eveniment top
Roxana Vasile, 02.11.2024, 11:00 [editeazâ]
Campanii electorali tu Românie
Campania electoralâ ti alidzerli parlamentari ditu Românie anchisi tu noaptea di gioi câtâ viniri ș-va s-bitiseascâ tu 30 di brumaru. Tu aestu chiro, partidili, suțatili ică independenţâlli intrarâ tu antrițeari ti unu locu tu năulu Leghislativu cu doi udadz a vâsilillei ș-lipseaști s-cândâseascâ electoratlu ți s-lâ da votlu pânâ tu 1 di andreu.
Tu Camera a Deputaţlor suntu, tora, 330 di parlamentari, iara tu Senatu – 136. Cu unâ stâmânâ ninti, tu Românie anchisi ș-campania electoralâ ti prezidenţiali. Protlu turu a alidzeriloru ti nai ma analta ipothisi tu vâsilie va s-facâ tu 24 di brumaru, iara turlu doi – tu 8 di andreu.
Ñiercuri, Autoritatea Electoralâ Permanentâ apruche lista a sediilor ațiloru 950 di secţii ti vot ditu xeani la prezidenţiali şi parlamentari. Ari cu 35 di secţii di vot ma multi di meslu cirișaru, cându româñilli ditu xeani și-alapsirâ reprezentanţâlli tu Parlamentul Evropeanu. 2024 easti, dupâ yinghiț añi, anlu a tâtâloru turliiloru di alidzeri. Di vearâ, adrati dipriunâ cu evroparlamentarili, tu Românie s-feațirâ și localili.
România, solidarâ cu Spania
Protlu ministru Marcel Ciolacu adună, gioi, minişțrâlli şi reprezentanţâlli a ma multor instituţii guvernamentali ta sâ zburascâ ti hala a româñilor ditu not-apirita ali Spanie ți avurâ zñie di nicărli funicadz ditu dzâlili aesti.
Cum dzâți purtătorlu di zboru a Ministerlui di Nafoarâ, di București, mași Valencia bâneadzâ vârâ 160.000 di țetâțeañi româñi. I premierlu lâ câftă ațiloru ți dusirâ la andamusi ta s-adarâ unâ parei di acțiuni ta s-veadâ ți condiţii pot s-andreagâ tu Castellón di Plana unu chentru loghisticu pritu cari Statlu român s-da agiutoru a româñilor sinistraț și s-hibâ deadunu lucurlu cu Statlu spaniol. Marcel Ciolacu lâ câftă, tutunâoarâ, a ministerilor s-țânâ dipriunâ ligâtura cu chivernisea spaniolâ ş-cu româñlli ditu Spania şi s-da agiutoru maxus pritu urdinarea ti turnarea nâpoi, ma s-aibâ ahtări câftări.
Tu aestu chiro, tu zonili zñipsiti di nicări, operațiunili ti ascâpari a oamiñiloru ți tricurâ pritu aestu funico s-duți ninti. Tu ți mutreaști zñiili, cara prota eara zborlu ti suti di miluni di evradz, tora sâ zburaști ti miliardi. Casi, aftuchini, tuneluri, apunțâ, viaducti i linii di pampori furâ asparti.
Borgi guvernamentalâ tu crișteari
Borgea guvernamentalâ criscu, tu Românie, la cama di 876 di miliardi lei (aproapea 175 miliardi di evradz), dimi 52% ditu Produslu di Nuntru Brutu, dupâ isapea faptâ publicâ, stâmâna aesta, di Ministerlu di Finanţi. Ea scoati tu padi hala ditu inșita a meslui alunaru. Ti inșita a anlui 2024, uidisitu cu unâ ordonanțâ di ananghi aprucheatâ ñiercuri, Chivernisea criscu plafonlu mutrindalui borgea publicâ tu scara di 53% ditu PIB.
Di altâ parti, unâ misiuni a Fondului Monetar Internaţional va s-yinâ Bucureşti, stâmâna ți yini, ta s-mutreascâ evoluţia icunomicâ şi finanțiarâ ali vâsilie. Tu ațelu ditu soni raportu a Fondului monetaru mutrinda cumu va s-ducâ icunumia globalâ, luyurserli mutrinda avansul ali icunumie româneascâ estanu fu tu scâdere, di la 2,8%, cât eara tu prognozâ tu apriiru, la 1,9%.
Republica Moldova și Uniunea Evropeanâ
Curtea Constituţionalâ ali Republicâ Moldova aspusi, gioi, isapea a referendumului ditu 20 di brumaru mutrindalui integrarea evropeanâ. Va s-dzâcâ, nomlu fundamentalu va s-hibâ adâvgatu cu unu nău capitol pi thimlliu a curi va s-intrâ tu bloclu comunitar ñica vâsilie majoritar românofonâ și aestu easti unu scupo strateghicu. Ițicumu s-hibâ buiaua politicâ a chivernâsillei ți va s-yinâ, eali va u aibâ borgea s-ducâ calea ninti câtâ aestu scupo.
Tutnâoarâ, Parlamentul va s-poatâ s-vuluseascâ achicâserli constituitivi ali Uniuni Evropeanâ mași cu agiutorlu ali unâ majoritati simplâ. Aduțemu aminti că la alidzerli di aoa ș-dauâ stâmâñi, dyieafureaua di voturi ti integrarea ali Republicâ Moldova tu Uniunea Evropeanâ fu di mași ndauâ ñilli di voturi.
Di altâ parti, Comisia Evropeanâ alâvdă jgllioatili ninti ali Republicâ Moldova, ama ș-ali Ucrainâ pi calea a reformiloru di ananghi ti aderarea la spaţiul comunitaru. Tu raportul di cathi anu, mutrindalui tindearea ali Uniuni, tu cari s-fați unâ mutritâ a vâsiliiloru candidati i ți voru s-intrâ, Comisia ş-aspusi umutea că, anlu ți yini, va s-poatâ s-ahurheascâ moabețli pi capitoli di pâzârâpseari cu ațelli ți au borgi Chişinău şi Kiev. Bruxelles-ul fați tâmbihi, ama, că easti ananghi di gaireti tu multi dumenii.
Radio România – 96 di añi
Radio România ancllisi, viniri, 96 di añi! Tu 1 di brumaru 1928, eara difuzatâ prota emisiuni ali Suțietati di Difuziuni Radiotelefonicâ ditu Românie, cu hâbarea „Alo, alo, aoa Radio Bucureşti”, spusâ di prezidentul ali Suțietati, Dragomir Hurmuzescu, ațelu ți thimilliusi radiofonia româneascâ. Tu ahurhitâ, Radio Bucureşti (cum era cunoscutâ Suțietatea) avea emisiuni mași ândauâ sâhăț tu dzuuâ, iara tu program avea hâbări, muzicâ ti giucari şi clasicâ, cata cumu ș-buletini meteorologhiți. Preayalea-ayalea, emisia s-teasi ș-alâncirâ emisiuni complexi, ți intrâ, di 96 di añi, tu casili a ascultâtoriloru ditu vâsilii și xeani. Semnu di tiñii, 1 di brumaru fu spus, pritu nomu, şi „Dzuua Naționalâ a Radioului”, ti pricunuștearea a rollui di simasie ali Suțietati Românâ di Radiodifuziuni tu isturia a vâsilillei.
Autor: Roxana Vasile
Apriduțeari: Tașcu Lala
