Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 27.03 – 02.04.2022

Coordonare sud-est europiană

Ştefan Stoica, 02.04.2022, 13:32

Coordonare sud-est europiană

Europa trece pritu nau ma ndilicati timpuri di la Doilu Polimu Mondial tu ancoa, diclara premierul român Nicolae Ciucă la Sofia, la bitisita reuniunillei premierilor ditu statele aliate NATO ditu Europa di Sud-Est. Uidisitu cu Ciucă, alidzearea Moscovei ta s’nkisească polimuul contra Ucrainei zniipsi cabaia climatul di securitate tru regiunea Amarea Lae şi tru sud-estul Europii. Avem ananghi, cundille el, di ună apărare ma vartoasa, tră ună discurajare ma hairlatica şi di ună rezilienţă criscută a societatillei şi infrastructurăllleii, tră ună ma bună securitate. Andamasea a premierilor ditu România, Bulgaria, Macedonia di Nord şi Muntenegru s’ţănu dupu maş ndauă dzăli di la summitul aliat di la Bruxelles.Aţelli patru feaţiră muabeti, prota ş-prota ti trupile cu cari va s’dişcllida pi teritoriul românesc şi aţel vargaru ti două grupuri di alumtă ale NATO, aşi cum s-apufusi la summit. Şi tră itia că ditu niţi ună muabeti ti securitate nu mai lipseaşte capitolu presant ti aprovizionării cu energie, premierul Nicolae Ciucă haristusi a Guvernului di la Sofia tră angajamentul ta s’bitisească interconectorul Bulgaria – Grecia, di cari va s’aibă hăiri şi România.

Comisarul europian tră Economie, la Bucureşti

România poati s’agiungă pi ună creaştere economică vărtoasă tru aestu an, di aproximativ 4%, ama impactul a polimuului ditu Ucraina va u zñiipsească aestă creaştire. Easti opinia exprimată la Bucureşti di comisarul europian tră economie, Paolo Gentiloni. S’dukescu efectele a conflictului tra inflaţiei, indicator cari alină la 6,2% tru Uniunea Europiană şi s-apruke di 8 procente tru România, cundille Gentiloni. Iara pi scurtu kiro nai ma pţănu, tendinnţa nu va s’ahibă alliumtrea. Planurile di redresare şi rezilienţă, finanţate di Comisie, suntu instrumente a curi ufelie easti nica ma vizibilă andicra di cumu eara tru momentul lansarillei a lor, tru kiro di irini. Eale suntu extrem di importante tora, tră aţea că reprezintă motoare ale crişteari tru ună situaţie greauă, cundille comisarul tră economie. El napoi la adusi aminti autorităţilor române că aest uplan naţional di pisti 29 di miliardi di euro easti ună oportunitate unică, pi cari ţara nu poate s’u ascapa di itia a polimuului. Acă pi aţea ditu soni sută di meatri, tuti aţeali 24 di ţinte şi jaloane ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă asumate tră primlu trimestru a alustui an suntu bagati tu practico, ditu vidiala a borgillei ti u ari Guvernulu.

Responsabilul tră Economie ankisi cu ateali hălăţ tră Locuri di lucru

România s-ampulisi cu unu numiru babageanu di arifugaţ ditu Ucraina, iar turlia tru cari kivernisi aesta situaţie easti remarcabil, spusi comisarul europian tră Locuri di Lucru şi Protecţie Socială, Nicolas Schmit. El diadi asigurări că România şi ţările cari s’ampulisescu cu criza arifugaţlor ditu Ucraina va s’hibă agiutati di Comisia Europiană, fără ca aesti eforturi s’aducă zñiie ti suportul dat grupurilor vulnearabile aflate tru ftuhie şi excluziune socială. Discuţiile di la Ministerul a Lucurlui avură tu scupo, pi ningă problema arifugaţloru, reformele sociale ditu cadrul Mecanismului di Reformă şi Rezilienţă, dificitul di forţă di lucru şi di axizeri tru România, reforma serviciului public di ocupare a forţăllei di lucru, sistemul public di pensii. Comisarul european remarcă rata ñică a şomajului ditu văsilie şi calitatea dialogului social. El spusi că suntu ananghisiti investiţii tru sectorul digital şi tru educaţie, tră creaştirea nivelului di pregătire a forţăllei di lucru.

Strategie di combatere a ftuhiillei

Guvernul di la București aprobă Strategia națională mutrinda incluziunea socială și ñicurarea a ftuhiillei și Planul di acțiune tră perioada 2022-2027. Scupolu aluştoru easti ta s’ñicureadză numărul a persoanelor expuse riscului di ftuhie ică excluziune socială cu nai ma puțin 7% până tru anul 2027, andicra di 2020. Simfunu cu datilui Eurostat publicate anlu tricut, procentul a persoanelor aflate tru risc di ftuhie și excluziune socială tru 2019 s’aprukea di un cirecu ditu populația României, dimi circa 6 milioane di prsoane. Strategia națională pruveadi măsuri di combatere a ftuhiillei, ndreptul la asistență socială, accesul la servicii di interes public general, oportunitate di participare socială și economică a grupurilor vulnearabile, ditu vidiala tiñisearillei ndrepturilor omului, cum și măsuri di redresare și reziliență tru sistemul di servicii sociale, tru contextul a pandimiei Covid-19 ică a altor situații spiciale.

Alăxeri tru educaţie

Ditu toamnă, actualili semestre va s’hibă alăxiti cu ţinţi module di nviţare, cari va s’hibă separati di tutut ahântea vacanţi. Cursur li va s’ahurhească ma ayoñea, tu 5 yismăciuni, şi va s’bitisească tu 16 cirişaru. Hăbarea u feaţi ministrul Sorin Cîmpeanu, cari diadi asigurări că apofasea fu loată după consultări cu experţi şi dupu unu dialog cu reprezentanţii profesorilor, părinţilor şi elevilor.

Ministrul Sorin Cîmpeanu diadi asigurări că apofasea fu loată după consultări cu experţi şi dupu unu dialog cu reprezentanţăllii a profesorilor, părinţălor şi elevilor.

Pripunirea aprukeată fu ca şcoala s’ahurhească tru 5 yismăciuni, cu un prtu modul di nviţare. După unu kiro di ndauă stămâni, tru data di 24 sumedru, elevii va s’intră tru vacanţă, la bitisita a meslui sumedru, 24-30 octombrie s’hibă prota vacanţă, ună vacanţă cari s’hibă data ti tuţ elevlli. După aeastă vacanţă yini modulul doi di nviţari, cari v până ta s’dizvărtească păn di sărbătorli di iarnă, după cari va s’hibă a daua vacanţă, 23 andreu până pi 8 yinaru. Yini diapoa modulul trei, cari ahurheaşti tru data di 9 yinaru. Şi, tru premieră, aestu modul va s’dizvărtească până tru meslu şcurtu, când va s’avemu a treia vacanţă; dimi easti zborlu ti ună vacanţă di ună săptămână mobilă tru meslu scurtu, ică a doua, ică a treia, ică a patra săptămână. După vacanţa ditu meslu şcurtu lipseaşti s’ahurhească paturlu modul, cari va s’dizvărtească pănu di sărbătorli a Paştilui. Vacanţa va s’hibă organizată tru perioada 8-23 apriliu. Yini diapoa modulul ţinţi, cari s’dizvărteaşti până tru data di 16 di cirişaru”.

Dibut fără victorie tră năulu selecţioner

Naţionala di fotbal a României emiză, marţăi, 2-2, cu Israelul, tru diplasare, tru doilu meci a lui sum conducerea a năului selecţioner, Edward Iordănescu. Cu patru dzali ninti, “tricolorii” avea kirută, la Bucureşti, dinintea ali Greciei, cu 1-0. Dauli fură partidi amicale. Tru cirisaru va s’yina testili dificile, cu miză, ditu partidile oficiale ale compitiţiei Nations League. România faţi parte ditu Grupa 3 ditu Liga B diadunu cu Bosnia, Finlanda și Muntenegru.

Autoru: Stefan Stoica

Armânipsearea: Taşcu Lala