Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 26.05 – 01.06.2024

Sumar: Tru așteptarea protlui scrutinu electoralu ditu 2024; Xikicit bugetară; Dzuua-a Românilor di Iuţido; Mecilu ditu soni a Bărnului di Malămă

Tașcu Lala, 01.06.2024, 21:11

Eveniment Top

Tru așteptarea-a protlui scrutinu electoralu ditu 2024

Anlu aestu, tru România s’ţănu tuti aţeali patru turlii di căuli ti scrutinu. Iarapoi sarabanda electorală va s’hibă dişcllsă, tru 9 cirişaru, di alidzerli – comasate – locale și europarlamentari. 207.389 di pirsoane au nădie ta s’amintă un scamnu tu dimarhie, di consilieru local ică giudeţeanu, di prezidentu a Consiliului Gudeţeanu ică di europarlamentaru. Nai ma tiniru candidatu ari 23 di ani, nai tu ilikie – 100 , aşi cumu dimăndă, marță, tru ună conferință di presă, Toni Greblă, prezidentulu ali Autoritati Electorală Pirmanentă ditu România. Alegătorlli va s’llia câti ţinţi buletine di vot și va u spună a loru alidzeri până la oara 22:00 locală. Tru condiții maxutarcu și până tu ñiadzănoapte. Ari 3.186 di ipotisi di dimarhu tru tută văsilia.
Iarapoi tră alidzerli ti Parlamentulu Europian ari 14 di candidaț pi un loc: 33 di eurodiputaț va s’aibă România, idyea cum tru mandatlu di tora. Au ndreptu di votu tuţ românilli ţi suntu pi iliia di 18 di añi nica şi tru dzuua-a alidzeloru. Tru registrul electoral suntu ngrăpsiti 18.025.324 di oamiñi, ditu cari 942.730 suntu români cu domiciliulu tru xeani.
Tru văsilie va s’hibă dişcllisi 18.968 di secţii di votari, iara tru xeani 915 – un record. Ditu aţeali 915 secţii, nai ma multi va s’hibă tu văsiliili tru cari și prezenţa cetăţenilor români easti ma mari. Tru Italia va s’aibă 150 di secţii, tru Maria Britanie – 147, tru Germania – 104 secţii, tru Franţa – 66 di secţii, tru Ripublica Moldova – 52, iara tru SUA – 48 di secţii di votari. Ti alidzerli locale poati si s’voteadză maş tru România și maş tru localitatea tru cari un alegător ari domiciliul ică rezidenţa. Alliumtrea, la europarlamentari poati si s’voteadză tu iţi văsilie, tru văsilie ică tu xeani.

Xiki bugetară

Xikea bugetara ali Românie alină la 3,24% ditu Produslu Intern Brut după proţlli patru meşi ditu aestu an. Uidisitu cu datili publicate, săptămâna aesta, di Ministerul di Finanţe, Statul avu venituri di aproapea 183 di miliardi di lei (aproapea 37 di miliardi di euro), ama hărgili fură di aproapea 240 di miliardi (circa 48 di miliardi di euro), cu 57 di miliardi di lei ma multu. Ixikea ditu apriiuru, spun Finanţele, influenţă şi păltearea tru avansu a pensiilor ninti di minivacanţa di 1 mai şi di Paşte. Exprimate ca proţentu ditu Produsu Intern Brut, hărgili tu aestu anu avgiumsiră pi ună creaştire di 2% andicra di idyiulu kiro ditu 2023, nica spusi ministerul. Bugetlu ali Românie di anlu aestu easti adratu pi ună xiki di 5% ditu PIB, tru scădeari andicra di anlu tricutu.
Di altă parte, românii avură, tu meslu marţu cu 70% ma multi credite andicra di idyiulu kiro ditu anlu tricut, iarapoi tru 12 di meşi mpărmuturli di populaţie criscură cu 8% ş-cama, simfunu cu datili a Băncăllei Naţională. Aestă tendinţă di creaştiri a mpărmutarillei easti normală tu kirolu anda scadu inflaţia şi, impliţit, tocurli.

Dzuua a Românilor di Iuţido

Prezidentulu Klaus Iohannis căndăsi ti ţănearea-a identitatillei, a limbăllei şi a adeţloru româneşti, tru un mesaj cu furñia a Dzuuăllei a Românilor di Iuţido, sărbăturisită, ahurhinda cu 2015, tru aţea ditu soni dumănică a meslui mai. Şeflu a statlui spusi că easti ananghi ca diaspora s’armână ună bpaţi vărtoasă, ţi să s’avdă emu Bucureşti, emu tru alte capitale a lumillei. Guvernul ma largu va s’ndrupască româñilli di nafoara a văsiliillei, spusi și premierul Marcel Ciolacu, cari dimăndă că tu meslu alunarru va lu-simneadză acordul aţea turlie ca românii ditu Spania s’poată s’aibă dublă cetăţenie, iara până la bitisita-a anlui România va s’adera complet la spaţiul Schengen.
Tu arada a lui, ministrul di Externe, Luminiţa Odobescu, adusi aminti că prucukia şi securitatea cetăţenilor români ditu xeani, ama şi dialogul permanentu cu diaspora lipseasti s’hibă priorităţ a diplomaţiillei româneşti. Dzuua a Românilor di Iuţido fu nsimnată pritu evenimente ndreapti tu nicukirata-a instituţiiloru di cultură ditu București, tru cadrul a Festivalului „Aoa-Aclo”, la cari eara aştiptaţ cama di 500 di români ditu diaspora şi ditu comunităţile istoriţi, ama și ditu văsilie. Dzuua a Românilor di Iuţido easti ună turlie di pricunuşteari ti importanța pi cari Statul român u ari ti comunitățli di români cari băneadză tu xeani.

Aţelu ditu soni meci a Bărnului di malămă malămă

Pi 25 di mai, Bărnulu di Malămă a Româniillei la fotbal agiucă „Tră aţea ditu soni oară”. Deadi replica dinintea a secționatăllei Legendilor a Lumilli antrenată di cunuscutlu José Mourinho, pi cari u azvimsi cu 3-2, după ţi eara condusă cu 2-0. Naționala cari adusi ahătă haruuă a românilor la Mondialu ditu 1994 umplu stadionlu, di pi Arena Națională hhinda loată iruşi di aţelli cama di 50 di ñilli di plătitori di bilete viniț s’aducă ună tiñie ti aţelli cari, aoa şi 30 di ani, apufusea nai ma marea performanță a echipălli națională – loclu 5 la Cupa Mondială ditu Statele Unite. Partida aniversară fu cumăndusită la ţentru di Ion Crăciunescu, nai ma titrat arbitru român ditu istorie. Pi kilimea veardi di agioc eara aţelli di ma ninti internaționali români anămusiţ cata cumu Gheorghe Hagi, Gheorghe Popescu, Miodrag Belodedici, Dan Pitrescu, Ilie Dumitrescu, Florin Răducioiu ică Marius Lăcătuș.
Tru selecționata mondială cari vini București tră meci, alti nume di excepție – brazilianlu Rivaldo, francezlu Karimbeu, vărgarlu Stoichkov ică portughezlu Nuno Gomes! Româñilli cama tu ilikie tricură muşeati aduteri aminti, iarapo ti bărnurli ditu yinitoru fu ună experiență memorabilă – ngrăpsi publicația Gazeta Sporturilor ti mecilu di oară bună a fotbaliștilor cari ngrăpsiră istorie tră România.

alidzeri, xiki, fotbal, bărnulu di malămă

Autoru: Roxana Vasile
Armãnipsearia: Taşcu Lala