Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 25.07. 2021 – 31.07.2021
Catandisea Covid tru România
România Internațional, 02.08.2021, 13:36
Catandisea Covid tru România
România lipseaşti s’hibă ndreaptă tra s’ţănă cheptu andicra di dalga a patra a pandimiillei di COVID-19, iara nai cama sigura cali tra s’u ayălisească easti vaccinarea, declară, prezidentulu Klaus Iohannis, cari, cu furñia a Dzuuăllei Naţională a Ambulanţăllei, tiñisi 45 di yeaţră şi asistenţă medicali. Caplu a statlui sumlinie că, acă numirlu di infectări easti scădzut tru aeastă perioadă, pandemia nu s-bitisi. Secretarlu di statu tru Ministerlu a Sănătatillei, Andrei Baciu, declară la Radio România că dalga 4 a pandemiillei va s’agiungă şi tru România, nai probabilu tru yismăciuni, iara nai cama zñiipsiti va s’hibă persoanili nivaccinati. Tu arada a lui, caplu a campaniillei naţionale di vaccinare, yeaturlu Valeriu Gheorghiţă, cundille că aproapea 90% ditu persoanili diagnosticati cu COVID-19 suntu nivaccinate, iara 91% ş-cama ditu decese suntu la persoane cari nu loară niţi ună doză di vaccin. Tru aistu kiro, rata di anvăleari vaccinală la nivel naţional easti di aproximativ 30%. România s’aproaki di praglu di 5 miliuñi di persoane cari loară nai ma pţănu ună doză di vaccin anti-COVID.
Năi relaxari a restricţiilor tru România di la 1 di agustu
Guvernulu di Bucureşti aprobă năi misuri di relaxare, di la 1 di agustu, a restricţiilor băgati tru contextul a pandemiillei di COVID-19. Premierlu Florin Cîţu spusi că activităţile cultural-artistiţi şi di divertismentu organizati tru locuri dişcllisi pot să s’facă am ava s’llia parti nai cama multu 75.000 di persoani tru localităţile cu incidenţă mai ñică ică isa cu 2 la ñillea di bănători. Armăni ma largu condiţia generală ca la evenimentili sportive, artistiţi şi private s’llia parti persoanele vaccinate, testate ică ateali ţi tricură pritu lăngoari, ama numirlu a aiştoru creasti. Va s’aibă izini, la idyea incidenţă, activităţli ditu baruri, cluburi, discoteci şi săli di agiocu până la capacitatea maximă a spaţiului tru intervalu orar 5,00 – 2,00. Prusupida di viglleari armăni obligatorie tru spaţii ncllise.
Di altă parte, Comitetul Naţional tra Situaţii di Urgenţă apufusi că testarea RT-PCR tra infecţia cu virusul SARS-CoV-2 a cilimeañiloru di până la 6 ani s’nu hibă anănghisită anda agiungu tru România ditu zone cu riscu mari epidimiologic. Tra cilimeañilli cu ilikia ma mare di 6 ani şi ma ñică di 16 di añi armăni ma largu obligativitatea ti prezentari rezultatlu negativ a unui testu RT-PCR, adratu cu nai multu 72 di sihăţ ninti di intrarea tu văsilie.
Roşia Montană tru patrimoniul mondial UNESCO
Sitlu Roşia Montană ditu ascăpitata ali Românie, cari apănghiseaşti un ansamblu excepţional di galerii romane ditu secolu al II-lea, faţi parte, ditu aestă stămână, ditu Patrimoniul Mondial UNESCO. Apofasea fu loată, pritu consens, di Comitetul Patrimoniului Mondial tru a 44-a llei sesiune, extinsă, di la Fouzhou, China, ţi s’dizvărteaşti online tru perioada 16 – 31 alunaru. Experţii di la UNESCO declarară că easti ananghi s’facă ună vizită tru România, tra s’veadă cum poate s’hibă aviglleatu nai cama ghini patrimoniul cultural ditu zonă. Ngrăpsearea-a sitului Roşia Montană tru Lista Patrimoniului Mondial s’featî tamamu tu dzuua tru cari Romania yiurtusi 65 di ani di la aderarea a llei la UNESCO. Autorităţile di Bucureşti salutara apofasea. Prezidentulu Klaus Iohannis lugurseaşti că zona lipseaşti s’agiungă un modelu di dizvoltare durabilă, iara vicepremierlu Dan Barna spune că includirea a llei tru Patrimoniul UNESCO easti ună şansă babageană tra conservarea a llei. Ministrul mediului, apiloru şi pădurloru, Tanczos Barna, sumlinie oportunitatea dizvultarillei turismulu tru zona Roşia Montană, ti cari s’ampulisiră añi arada activiştilli di mediu şi dezvoltatorllii a exploatărlor di malămă. Di altă parte, includirea-a sitului tru Patrimoniul UNESCO va s’facă cama ndilicatu proiectul a unei firme canadiene cari avea tru planu s’adară aoa nai ma marea mină di malănă cu exploatare la suprafaţă ditu Europa şi cari caftă, tru aistu kiro, miliardi di dolari ditu partea ali Românie tră zñii.
Căñină, furtuni, zñii
România easti sumu avertizari cod portocaliu si galbinu di furtuni cabaia mări, grindină i căñină şi disconfort termic accentuat. Tempearaturli maxime alinară, tru dzălili ditu soni, frecventu, cătă 38 – 40 di gradi Celsius. Nopţăle suntu tropicale tra itia că minimili nu dipunu sumu 20 gradi. Ditu itia a căñinăllei, fură băgati restricţii di circulaţie emu pi călliuri, emu pi călliurli di heru. Di altă parte, furtuni preşcaviñiipsiră ma multe localități ditu văsilie și Capitala. Vimtulu vărtosu surpă cupaci pisti linii di analtă tensiune ica linii di la calea di heru, dzăţ di maşini fură asparti, multi casi armasiră fără acupirimintu. Născănti trenuri avură amănări di sute di minute, iara alti fura anulate, ama doauă avură nai cama lungulu parcursu. Dauli nkisiră ditu sud-est, di pe litoralul românesc la Amarea Lae, cătă Arad şi Timişoara: unu agiumsi la destinaţie după 27 di săhăţ, alantu după 28 di săhăţ. Suti di oamiñi, ntră cari şi dzăţ di cilimeañi, armasiră ambudyiusiţ fără apă şi mâcari tru aţeali trenuri.
Medalii la Agiorcurli Olimpiţi
Tru prima stămână a Agiorcurloru Olimpiţi di Tokyo, sportivii români amintară 4 medalii: una di malama şi trei di asimi. Miercuri, tru concursul di canotaj, malăma fu amintată tru proba feminină di dublu vâsle, pritu Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş. Ambarcațiunea română adră un nău recordu olimpic, cu cama di 3 secundi ma bunu andicra di recordul anterior, realizatu Londra, tru 2012, di echipajlu ali Marii Britanii. Tutu ñiercuri, echipajlu masculin di patru rami adratu ditu Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari amintă medaliile di asimi. Gioi vini arada-a ficiorloru la doi rame s’alină pi podium. Ciprian Tudosă și Marius Cozmiuc amintară medaliile di asimi. Ma ninti, prima medalie ali Românie la actuala ediţie a JO di Tokyo eara amintată tru proba individuală di spadă. Ana-Maria Popescu amintă asimea, di alină podiumlu olimpic tra a treia oară tru carieră.
Autoru: Andreea Bojoi
Armânipsearea: Taşcu Lala
