Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 23.01 – 29.01.2022
Cazurile di infectari, tru creaştiri accelearată
Ştefan Stoica, 29.01.2022, 19:47
Recordurli nregistrate toamna tricută tru ţi mutreaşti numirlu di infectări ndzuuă cu SARS-CoV-2 raportate di România cădzură aestă stămână, cându s-nregistrară, tru dzăli arada, cama di 30 di ñilliii di cazuri. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, lugursi că numirlu di cazuri poati s’treacă, stămâna yinitoari, di 40.000 ndzuuă. Ună caracteristică aliştei dalgă pandemic easti numirlu ma mari di cilimeañi infectaț. Dzălili aestea, la Direcţiile di Sănătate Publică va s’agiungă ună yitrie nauă ti yitripsearia a aţiloru infectaţ cu SARS-CoV-2 şi cari au riscu mari ta sa’giungă pi turlii greali a lăngoarillei. Ună altă hăbari bună easti aţea că isapea a diceselor easti alargu di recordurile ditu toamnă. Ş- nica ună hăbari bună: ñiercuri dbută campania di vaccinari ti cilimeañilli ditu ilikia anamisa di 5-11 ani. Populaţia eligibilă cari aleapsi ti vaccinari armâne, nica, minoritară. Aproximativ 8 milioane di persoane s-imunizară cu schema completă.
România, beneficiara-a garanţiilor di securitate ali NATO
Consiliul Suprem di Apărari a văsiliillei analiză situaţia ditu zona extinsă a Mării Negre şi di pi flancul estic al NATO, pi fondul a crizăllei di securitate create di Rusia la sinurlu a llei cu Ucraina. Prezidentulu Klaus Iohannis a dat asigurări că România, tru calitate di membru al celei mai puternice alianţe politico-militari ditu istorie, se bucură di toate garanţiile di securitate şi nu easti cazul ca vreun cetăţean român să se teamă.
Măsurile luate di Alianţă tră trutărirea prezenţei militari pe flancul di est constituie un răspuns strict difensiv la riscurile, ameninţările şi provocările di securitate aflate tru creştere tru regiune, a explicat Klaus Iohannis. CSAT a dicis să continue dimersurile concrete tră creastirea prezenţei aliate şi a Statelor Unite ale Americii pe teritoriul României şi gestionaria eventualelor fluxuri di refugiaţi.
Pe di altă parte, Statele Unite şi NATO nu aprukeară oficial pretenţiile Rusiei referitoari la blocaria extindearillei NATO şi ritrădzearea a forţelor aliate ditu Europa di Est.
Tru scrisori ahoryea pitricuti ali Moscovă, aliaţii riafirmă că nu va s’tragă mănă di la politica uşilor dischise. Ma multu, secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, căftă ali Rusie s’tragă mănă di la postura di fuvirseari agresivă şi să-şi ritragă forţele ditu fostele republiţ sovietice Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, iu suntu instalate fără consimţământula statiloru respective. Fermitatea poziţiilor exprimate di NATO şi SUA confirmă trucredirea marii majorităţi a românilor tru aliaţii occidintali. Peasti 70% ditutre români sunt convinşi că NATO va apăra România, tru contextul creastirii riscului unui război tru Ucraina, iar trei sferturi sunt di acord că existenţa unor baze militari americane tru România ar ajuta la apăraria văsiliillei tru cazul unei agresiuni externe, arată un sondaj INSCOP Research. Tru opinia a 77% ditutre intervievaţi, Vestul (adică UE, SUA, NATO) easti direcţia truspre cari ar trebui să se trudrepte România ditu punctul di vedire al alianţelor politice şi militari.
Vizita unui oficial francez di rang analtu
România easti tru un parteneriat special cu Franţa si si poate baza pe agiutorlu aliştei, declară ministrul român al Apărării, Vasile Dtrucu, după andamusea pe cari a avut-o la Bucureşti cu omologul său francez, dna Florence Parly. El a amintit recenta diclaraţie a preşeditutelui Emanuel Macron privind contribuţia militară a Franţei şi prezenţa aliată tru Regiunea Mării Negre. Dtrucu a subliniat, pe di altă parte, angajamentul ferm al părţii române tru asiguraria securităţii zonei Balcanilor di vest şi stabilizaria regiunii Sahel. La rândul ei, Florence Parly a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături di România.
O nouă schemă di compensari a facturilor la energie
Guvernul di la Bucureşti a adoptat noi măsuri di sprijin tră cetăţeni şi micile companii, aflaţi sub asaltul preţurilor la energie. Măsurile se vor aplica doar tră lunile februarie şi martie. Nimeni nu va plăti mai mult di 80 bani pe kWh energie electrică şi 31 bani la gaze naturale, indiferent di consum. Tră consumatorii casnici cu un consum di până la 500 di kWh energie electrică sau 300 metri cubi gaze naturale se vor plăti 68 di bani tră kWh la energie electrică şi circa 22 bani tră gaze naturale, a precizat Executivul. Ordonanţa includi şi sancţiuni mai dure tră furnizorii cari nu respectă legea şi cari, aşa cum s-a trutâmplat tru distule cazuri, au trimis consumatorilor facturi foarte mari, ce ignorau algoritmul vechii scheme di compensari, valabilă di la 1 noiembrie. Actul normativ adoptat di Guvern prevedi reduceri şi tră consumatorii noncasnici, ce riscă să clacheze economic ditu cauza costurilor cu energia.
Transportul di suprafaţă ditu Bucureşti, diblocat
La truceputul aceastii săptămâni, sindicaliştii ditu transportul public bucureştean di suprafaţă au reluat lucrul, după cinci zile di grevă. Acţiunea fusese diclarată ilegală di instanţă, dar dicizia judicătorească a fost ignorată. Sindicaliştii vor salarii mărite şi dimiterea şefului Societăţii di Transport Bucureşti. Primarul genearal al Capitalei, Nicuşor Dan, a acuzat politizaria acţiunii sindicale, trusă a promis că discuţiile vor continua tră ca lucrurile să se îmbunătăţească, tru funcţie di bugetele disponibile.
Optimi di finală la Australian Open şi un nume mari tră un fotbal mic
Româncele Simona Halep şi Sorana Cîrstea au intrat tru a doua săptămână la Australian Open, primul turneu di mari şlem al anului, dar s-au oprit tru optimi. Drumul Simonei a fost barat di căldura insuportabilă şi di tenacitatea franţuzoaicei Alizé Cornet, cari s-a impus tru trei seturi. Di un meci intens a avut parte şi Sorana, cari a fost truvinsă, tot tru trei manşe, di poloneza Iga Swiatek, câştigătoari la Roland Garros tru 2020. Anunţul săptămânii tru fotbalul intern easti cel al instalării lui Edward Iordănescu tru funcţia di selecţioner, rămasă vacantă după plecaria lui Mirel Rădoi. Tru vârstă di 43 di ani, el ari misiunea di a resuscita bolnavul cronic cari e fotbalul autohton. Edward easti fiul fostului mari jucător şi antrenor Anghel Iordănescu, di numele căruia se leagă multe performanţe ale naţionalei anilor 90.
Autoru: Stefan Storica
Armânipsearia: Taşcu Lala
