Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 22.08 – 28.08.2021

România – ndridzeri tră dalga patru a pandemiillei di coronavirusu

Leyla Cheamil, 29.08.2021, 19:14

Creaşti numirlu a infectărloru cu năulu coronavirus, di la ună dzuuă la alantă, tru România și maxusu tru Capitală, cari easti tru capu cu nimirlu di cazuri n4i aflati. Gioi, autorităţile raportară aproapea ună ñillie di năi lăndzidzări, tră prota oară ditu giumitatea a meslui mai. Nai cama multi cazuri, cama di 80%, s’nregistreadză, tora, la persoani nivaccinate şi, tră s’da curayiu a oamiñiloru s’aproaki serlu anti-COVID, Guvernul vulusi ună ordonanţă cari lă da izini a oamiñiloru tu ilikie, nideplasabile ică greu deplasabile s’hibă vaccinati acasă, di yeaturlu di familie. Autorităţile s’ndregu tră naua dalgă a epidimiillei di coronavirus, dinintea a curi anamisa di aţelli nai cama vulnearabili suntu cilimeañilli. Tru kirolu cunuscutu hiina că ahurheaşti sculia tru 13 di yismăciuni, caplu a statlui, Klaus Iohannis, năpoi spusi că vaccinarea anti-COVID easti goala cearei hăirlătică ti turnarea tru săllliurli di clasă tră unu kiro cât ma mari. El căftă a tutăloru actorilor implicaţi, maxusu a Ministerului Educaţiei şi Ministerului a Sănătatillei, ama şi autorităţlor publiţi locali s’colaboreadză tră s’bagă tru lucru, ntrăoară, tuti meatrili cari s’asiguripsească sigurlăkea a elevilor şi a cadrilor didactiţi.

Apofasi CSAT tu ligătură cu Afganistan

Askerea ali României va s’llia parti cu 200 di askirladz ti evacuarea şi relocaria a cetăţeañilor afgani cari lucrară ti misiunile NATO tru Afganistan.

Consiliul Suprem di Apărari a Văsiliillei apufusi ñiercuri, ca Armata ali Românie s’llia parti cu un efectivu di 200 di militari la evacuarea şi relocarea a cetăţeañiloru afgani cari lucrară ti misiuñili NATO tru Afganistan. Militarlli români va s’llia parti la operaţiuni chiro di nai multu 6 meşi. Operaţia NATO ari tu scupo, tru prinţipiu, priloarea-a cetăţeañilor afgani ditu bazele temporare ditu Kuweit şi Qatar şi relocarea aluştoru tru baze temporare di staţionari di pi teritoriul a statilor aliate, cu asiguripsearea a serviţiilor esenţiale.

Membrii CSAT agiumsira pi isapea că kivernisearea a consecinţiloru mutrinda catandisea ditu Afganistan, pi şcurtu kiro, di mesi şi lungu, nica şi sumu aspectul a matimiloru nviţati, va s’hibă unu di elementili importanti a unei ma bună cooperari practică, tru complementaritate, anamisa di NATO şi UE, iara România va s’llia parti la aestă gaereti, să spuni tu unu comunicat ufiţialu.

Tutunăoară, membrilli a Consiliului cundilleară ananghea a unei coordonari criscută tru atea ţi mutreaşti comunicarea strategică şi combaterea-a dizinformarillei.

Ună petiţie cu cama di 22.000 di semnături, pritu cari s’caftă ca autorităţli s’da vizi tră cetăţeañilli afgani cari colaborară cu România şi NATO, eara pitricută ma ninti la CSAT şi Ministerlu ti Afaceri Externe. Semnatarlli spunu că România lipseaşti s’da vizi ti cetăţeañilli afgani expuşi la prişcăviili a talibanilor: activişti şi activisti ti ndrepturli a omlui, jurnalişti, magistraţ, profesori şi profesoari, studenţă.

Tru aestu contextu, Bucureștiul va s’llia meatrili ţi suntu ananghi şi va s’cilăstăsească ti vigllearea-a sinferurloru naţionale şi a cetăţenilor români şi, isa isa va llia parti, tru ună turlie solidară, deadunu cu partenerllii şi aliaţllii a llei, la gaeretea internaţională ti năstriţearea-a crizăllei. Până tora, aproapea 40 di cetăţeni români, cari lucra tru aestă văsilie tră companii privati ică organizaţii internaţionale şi cari şi spusiră vrearea ta s’fugă di aclo, fură purtaţ di Kabul, cu un avionu militaru românescu ică cu aeronave militare a născăntoru stati NATO.

Prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, prezentu la festivitățli organizate cu furñia a aţillei di a 30-a yiurtuseari a independențăllei ali Ripublica Moldova

Prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, aţelu ali Ucraina, Volodimir Zelenski, şi aţlu ali Polonie, Andrzej Duda, loară parti, viniri, Chișinău, la festivitățile organizate cu itia a aţillei di-a 30-a yiurtuseari a independențăllei ali Ripublică Moldova. Proclamarea independinţăllei andicra di Uniunea Sovietică, tru cari fu alkită cu zorea tru 1940, s’feaţi tu 27 di agust 1991, tru contextul a născăntoru lărgurii minări di elibearare naţională, cari acăţară practic, tuti statele membre ale Uniunii Sovietice. Marţă, fu nsimnată Dzuua a Independenţăllei ali Ucraină, eveniment la cari lo parti şi prezidenta Maia Sandu. Ligăturli ali Ripublica Moldova cu statili viţini acăţară ñiedzu după victoria a pro-occidintalăllei Maia Sandu la scrutinul prezidinţial ditu brumaru anlu ţi tricu şi debarcarea di la puteare a socialiştilor filoruşi la alidzerli ditu alunaru. Prezidentulu ali României, Klaus Iohannis, feaţi ună vizită Chişinău, tu bitisita a meslui andreu, ună ş-ună dupu băgarea tu ipotisi a Maiillei Sandu tru funcţia di cap a statlui. Dupu aestă vizită eara pitricuti ma multi agiutoari di partea ali România tra Ripublica Moldova, inclusiv a materialelor di protecţie contra a coronavirusului şi vaccinurilor anit-COVID.

Premierul României, Florin Cîţu, a participat, la Kiev, la lansarea Platformei Crimeea

România fu şi ma largu va s’hibă unu cratu ţi ndrupaşti suveranitatea și integritatea teritorială ali Ucraină și armâni susto” angajată tru implementarea a unei politiţ di nipricunuşteari ti alichearea paranomu” ali Crimei di cătră Fediarația Rusă, declară luni Kiev premierlu român Florin Căţu tu dişcllidearea a Summit-lui tră lansarea a Platformăllei Internaționale Crimeea. El cundille că România ndrupaşti nădiili ali Ucraină ta s’hibă membru a comunitatillei europeană și euro-atlantică. Căţu adăvgă că apandisea la provocărli a stabilitatillei și securitatillei regionali ditu regiunea ali Amarea Lae caftă anvărtuşearea a democrațiilor ditu aestă zonă și dari curayiu a dialoglui și cooperarilli. Platforma internațională Crimeea easti un eveniment ankisitu di Ucraina, cari mutreaşti s’anvărtuşeadză politica di nipricunuşteari ti alikearea ali Crimeii di cătră Rusia și s’da izini ti turnarea aliştei reghiuni la componența a llei. Summitlu reprezentă 44 di stati și organizații internaționale, nica şi 14 șefi di stat și di guvern și reprezentanțţă ali Uniuni Europeană. Oficiallii ucraineni spunu că militarizarea ali hamunisie şi politica fuviroasă ali Moscovă tru reghiune mutrescu tuti statili ditu zona ali Amarea Lae. Premierlu Căţu avu muabeti cu omologlu a lui ucrainean, Denis Shmial, Kiev, spunănda diznău vrearea ali Românie ta s’ndrupască cooperarea bilaterală. El cundille volea a Bucureștiului ta s’tiñisească ndrepturli a membriloru minoritatillei române ditu Ucraina. Tutu Kiev, prim-ministrul Florin Căţu avu muabeti cu secretarlu american ti energie Jennifer Granholm tră un parteneriat ti proiecte nucleare și tră angajamentul ali Românie andicra di cooperarea energetică.

Reprezentanţălii a aţiloru cama di 40 di stati apufusiră ună declaraţie finală tru cari condamnă atea ti număsescu arăkearea temporară şi anexarea paranomu ali Crimeei, ti cari spun că easti ună provocari directă la adresa a securitatillei internaţionale. Documentul faţi timbihi că militarizarea ţi s’faţi tora tru regiune submineadză securitatea şi stabilitatea a regiunillei ali Amarea Lae, nu aproaki eforturli ali Rusie pritu cari legitimeadza ocupaţia provizorie şi anexarea paranomu şi condamnă nitiñisearea a ndrepturloru a omului tru peninsulă.

Sibiu — nicukirlu a Festivalui Internațional di Teatru

Sibiu, s’duţi ninti, până duminică, maratonlu di evenimente ditu programul a Festivalui Internaţional di Teatru, nai ma mare eveniment dedicatu artilor spectacolului ditu România. Festivalui, agiumsi la a 28-a ediție, ahurhi vinirea ţi tricu. S’ţănu spectacole di teatru, giocuri, spectacole pi geadei, tru cetăți și situri istorice, concerte, conferinte, expoziții, ateliere și spectacole-lectură. Estanu, di pandemie, festivalu ari emu ună dimensiune fizică, emu ună on line și hybrid. Tema di anlu aestu easti “Construim nădia deadunu”.

Autoru: Leyla Cheamil

Armânipsearea: Taşcu Lala