Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 22.01 – 28.01.2023
Agiutoru tră păltearea facturilor
Roxana Vasile, 28.01.2023, 12:58
Agiutoru tră păltearea facturilor
Tru România ahurhi, săptămâna aesta, tipărirea cardurilor tru agiutorlu a pirsoanelor difavorizate tră păltearea utilităților la energie. Deapoa, di la 1 di scurtu, poștașllii români va s’bată tru ușile a aţiloru aproaoea 2,8 milioane di familii tra s’lă da cardul cari va s’poată s’hibă ufilisitu, ditu 20 di scurtyu, tră achitarea facturilor la curent şi căldură, sum tute formele ei di producere. Cardul va s’hibvă ancărcat cu 700 di lei (circa 140 di euro) reprezentânda prima tranşă a unui agiutoru total di 1.400 di lei tră tutu anul 2023. Adutemu aminti că păhadzlli la curent și gaze plăscăniră, creânda probleme maxus ti pirsoanili cu amintatiţi ñiţ. Ti atea, tră tuț muştiradzlli casniţ ditu România funcţionează un sistem di plafonare şi compinsare a păhadzloru.
Creastirea economică și pistipsearea la români
Ma multu di giumitate ditu români s’declară multu zñiipsiţ di creastirea a păhadzloru. Dimi, 28% spusiră ti păhadz, inflaţia şi utilităţile ca hiinda principalele probleme pi cari actuala cumănduseari a văsiliillei lipseaşti s’lu ndreagă, deapoa nivelu di bană, tiñiili di cafi mesu și pensiile. Un recent sondaj di opinie nica spuni că 75% ditu români sunt cu minduita că văsilia acăţă ună cali alătusită și maş 12% lugursescu că direcţia easti bună. Canda tra să-lli contradzăcă, Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză estimă că România nregistră, anul tricut, ună creastire record a Produsului Intern Brut andicra di 2021 – di la aproximativ 240 la aproapea 290 di miliardi di euro. Comisia pruveadi, ama, tră 2023 ună ayăliseari a creastirii economiei la 2,8%, di la 4,9 tru anul precedent. Rata inflaţiei va să scăda semnificativ până la insita a anului la 8%, di la 16,4 procente tru 2022.
Infecţii respiratorii multu ma pţăni tru România
După ună creaștire tru prima parte a aluştui an, numirlu a infecţiilor respiratorii scădzu cabaia multu tru România. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, declara că ari nădie ca, anlu yinitoru, s’aibă ună altă abordare a vaccinarillei antigripale, cari s’ducă la protejarea a unui numir cât ma mare di persoane contra infecţiei gripale, cari adiuţi emu cazuri grave di lăndzidzări, emu moartea. El nica spusi că tră ună anvăleari vaccinală cari s’controleadză ună epidemie sezonieră di gripă lipseaşti s’hibă vaccinate pisti 3,5 milioane di persoane ditu categoriile cari prezintă riscuri. Ministrul Rafila easti cu minduita că România va s’intră pi un trend descendentu și va s’treacă ghini pisti actualul sezon gripal, cari tru aest an vini mult ma ayoñea andicra di añilli precedenţi.
Un fapt divers cu impact social vărtosu
Un incidentu tragic faptu tru Capitală, iu ună mulleari fu vătămată di ună haită di căñi, adusi diznău tru atenţia opiniei publice românești problema animalelor fără stăpân. Tu kirolu a săptămânăllei, criscură hăbărli mutrinda anchete şi controale, ama nitiunu căbătli nu fu aflatu. Căbatea easti arcată di la Autoritatea tră Supravegherea şi Protecţia Animalelor, ţi tăni di Primăria Generală, la Poliţia Locală a sectorului tru cari s’feaţi incidentul, acuzată că nu ş’feaţi borgea tra să-lli amendeadză pi atelli cari abandoneadză căñilli ică nu-lli sterilizeadză.
Raport GRECO
România implementă ică trată tru mod corespunzător majoritatea a recomandărilor ti prevenirea a corupţiillei tru arada a parlamentarilor şi a magistraţilor – lugurseaşti grupul di state contra corupţiei GRECO ditu cadrul Consiliului Europăllei. Tru un raport dat publicitatillei săptămâna aesta, organismul lugurseaşti că Bucureştiul lipseaşti, ama s’facă cama multu tu ligătură cu conflictili di interese şi introduţearea a regulilor legate di interacţiunea membrilor Parlamentului cu aţelli cari fac activităţi di lobby. Adoptarea a noilor legi ale justiţiei reprezintă jgllioati ninti şi di simasie, cari lipseaşti, ama adăvgarin şi pritu implementarea efectivă a noilor pruvideri – mai considiră GRECO.
România și polimlu ditu Ucraina
Pentagonul va s’ţănă ñilli di askirladz tră nai pţănu nica 9 meşi la baza românească Mihail Kogălniceanu, aproapi di conflictul ditu Ucraina, dimăndară oficiali americani citaţi di publicația The New York Times. La aestă bază ditu sud-estul a v4siliillei suntu arădăpsiţ, di veara tricută, circa 4.000 di militari ditu Divizia 101 Aeropurtată a SUA. Cara nai ma mulță militari xeñi aflați tru România tră anvărtuşearea a Flancului Estic aliat sunt americani, nu dipu ma ptăni suntu si francezi, canadieni, britanici, italieni, olandezi, polonezi i portughezi. Dimi, miniștrii di Externe francez, Catherine Colonna, și olandez, Wopke Hoekstra, fură călisiţ, viniri, tru România, tră s’veada trupile a văsiliiloru a lor di la Baza di la Cincu.
164 di ani di la Unirea Principatilor Române
Aoa şi 164 di ani, pi 24 di yinaru, Principatele Moldovei și Ţării Românești s’făţea ună sumu cumădusearea a idyiului domnitor – Alexandru Ioan Cuza, ditu videală istorică evenimentul politic hiinda lugursitu prima etapă tru thimilliusearea a statului unitar român modern, faptă tru 1918. Și anlu aestu, 24 Yinaru fu ună furñie di sărbătoare tru tută România. Tru tute garnizoanele iu suntu anălţati monumente dedicate a Unirillei Principatelor Române fură ceremonii militare, iara tru biseriţli ortodoxe fură oficiate slujbe di Te Deum. Epicentrul a manifestărlor fu Iaşi, un kiro ma ninti capitală a Moldovei, deapoa, tră un şcurtu kiro, una ditu aţeali dauă capitale a Principatelor proaspitu Unite.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala
