Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 21.07-27.07.2024
Andamusea ali diplomație româneascâ 2024/ România și trițearea la energhia veardi/ Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ tu Românie/ Xeri mari tu Românie/ Partițiparea ali România la Agiocurli Olimpiți
Tașcu Lala, 28.07.2024, 12:06
Andamusea ali diplomație româneascâ 2024
“România agiumsi, tu dechenilu dit soni, un actor reghional, evropean şi internaţional di pistusini, activ şi tiñisit, un dealihea furnizor di stabilitati şi securitati” – cundille caplu a statlui român, Klaus Iohannis, la Andamusea di cathi An ali Diplomație Românâ, ți-ll adună ti dauâ dzâli București șefañilli di misiuni diplomatiți, șefañilli a ufițiilor consulari şi directorlli a institutilor culturali româneşțâ. Prezidentul lâ dzâsi a diplomaţlor româñi că mărlli scupadz di politicâ externâ armân ma largu anvârtușearea a rollui şi a influenţâllei tu UE şi tu NATO, fâțearea ma ahândoasâ a parteneriatlui strateghic cu SUA şi diversificarea a dialoglui bilateral cu partenerlli di pi tuti continentili.
Klaus Iohannis dzâsi că andrupaști ma largu proțeslu di lârdzeari ali UE, iara ca stat membru al NATO, Bucureștiul ari un rol constructiv şi di factor ți s-țânâ tu zigâ, hiindalui un furnizor di securitati şi di stabilitati. Ș-aderarea la Schengen fu adusâ aminti la andamusea a diplomaţlor româñi, prezidentul cundille că scutearea a controalelor şi la sinurli terestri armân un scupo di amprotusa. Idyealui ș-aderarea a vâsilillei la OCDE, contextu tu cari șeflu a statlui angâsâi la criștearea a gairețlor interinstituţionali ti bitisearea cu hâiri a aluștui proțes tu nai ma șcurtul chiro.
România și trițearea la energhia veardi
“Maș cu securitati energheticâ, energhie acțesibilâ ti economie şi duñeauâ şi competitivitati economicâ va s-putem s-adrăm jgllioata dit soni ti alantu scupo di simasie – s-avem energhie kiskinâ, veardi”. Declarația fu faptâ di premierlu Marcel Ciolacu cu arastea a andamusillei a Parteneriatlui ti Lucru Deadun Transatlantic tu Energhie şi Climâ di București, iu loarâ parti reprezentanţâ a sectorlui public şi privat ditu tutâ Evropa şi ditu Statili Uniti. România ș-feați ma buni capațitățli di interconectari cu tuti vâsiliili di anvârliga, cu Vâryâria și Gârția, ama ș-cu Turchia, Azerbaidjan și Georgia, iara ta s-agiungâ ma sârcoasâ la şocuri reghionali ică globali investeaști tu năi capațităț di adrari ali energhie ditu izvuri reghenerabili şi caftâ fâțearea diplâ a capațitățlor nucleari, dzâsi nica premierlu.
Aestu adusi aminti proiectul Neptun Deep di explorari a gazilor ditu Amarea Lai și scoasi tu migdani andruparea datâ di SUA tu proiecti energhetiți strateghiți ditu dumenea nuclearâ. Tu arada a forumlui fu simnatâ ș-unâ suțatâ anamisa di Nuclearelectrica și dauâ companii americani, proiectu prit cari unâ termochentralâ di ma ninti pi cârbuñi easti alâxitâ tu unâ chentralâ nuclear-electricâ modernâ.
Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ tu Românie
Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ furâ aflati aproapea di localitatea Plauru di Tulcea (câsâbă tu not-apirita ali Românie), dupâ atacurli ditu noaptea di marţâ câtâ ñercuri pisti infrastructura țivilâ şi portuarâ ditu Ucraina, deadi tu șteari Ministerlu ali Apârari Naţionalâ di București. Alti trei droni agiumsirâ tu spaţiul aerian românescu şi gioi noaptea, cându Arusia ahurhi diznău atacurli. Tu ațeali dauâ nopţâ, a duñeauâllei ditu reghiuni âlli si pitricurâ mesaji RO-ALERT, iara Forţili Aeriani Români pitricurâ aeronavi militari ta s-mutreascâ și s-monitorizeadzâ ți s-fați. A omlui ți u ari borgea ti emburlâchi ali Ambasadâ Aruseascâ Bucureşti âlli si gri la Ministerlu di Externi, iu âlli si dzâsi că autoritățlli români câtâyursescu sertu aesti aguderi militari şi fu cundillat caracterlu iresponsabil a lor. Tu arada a llei, NATO dzâsi că nu veadi tu aesti goadi militari niți un semnu di vârâ atacâ faptâ castine di Moscova pisti teritoriul ali Alianţâ, un comentariu ți lu ari adratâ ș-tu alti ahtări arădz.
Xeri mari tu Românie
Ti ispetea a xerillei mari, apa s-da maș ti niscânti sâhăț tu ândauâ suti di câsâbadz ș-hori ditu Românie. Mulțâ agricultori dzâc că-și chirurâ birchetea, ma multu aclo iu nu pot s-adapâ loclu, iara ta sâ-lli agiutâ oamiñilli zñipsiț, autoritățli zburăscu cu bănțâli ta s-aflâ cearei ti anvâlearea a ratilor ș-a tocurlor la creditili ti fermierlli ți vedu zori di sibepea a xerillei. Aesti lucri s-fac anda loclu zñipsit pânâ tora easti di vârâ dauâ milioani di ihtări la misur ș-oclliul-a-soarlui ş-di 100.000 di ihtări la gârnu ş-rapiţâ. Hâbărli di la spețialişțâ nu suntu ici buni niți ti chirolu ți va s-yinâ. Tora di oarâ, gradlu di umpleari a aților 40 di lacuri di acumulari ditu vâsilie dipusi niheamâ sum 80%, iar spețialișțâlli di la „Apili Români” luyursescu că tendinţa di scâdeari va s-ducâ ninti. Debitlu ali Dunâ tu intrata tu vâsilie easti sum media multianualâ a meslui alunar, ama nu sunt cripări di alimentari ti Chentrala Nuclearâ di Cernavodâ.
Partițiparea ali Românie la Agiocurli Olimpiți
“Partițiparea ali Românie la Agiocurli Olimpiți easti unâ furñie di pirifañ ti noi tuţ şi hiu siyur că tu aesti dzâli amplini di emoţii va s-him cama aproapea un di alantu. Sportul fați parti ditu ațea ți him noi ca mileti, identitati dezvoltatâ şi adratâ cama di unâ etâ, cu rezultati ți armasirâ ș-adzâ reperi la livel internaţional”, dzâsi prezidentul Klaus Iohannis Paris, gioi, la inaugurarea a Casâllei ali Românie, dișcllisâ la sediul ali Ambasadâ ali Românie tu Franție/Galie, cu unâ dzuâ ninti di țeremonia di ahurheari a Agiocurlor Olimpiți di Vearâ. “Sportivlli ți suntu Paris au borgea s-ducâ ma largu pirmithlu ali protâ nișani ți u lo România la Agiocurli Olimpiți, tu 1924, tut tu capitala ali Franţie/Galie, dzâsi prezidentul a Comitetlui Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot s-nu minduescu câ, aoa ș-100 di añi, tut Paris, dișcllisim aestâ cali cu unâ nișani di bâcâri, iara noi avem tora mșata borgi s-duțem ma largu aestu pirmith di avuțari a yiștearillei ali Românie cu ma multi nișăñi olimpiți și s-nâ hârsim di unâ nauâ ediţie a Agiocurlor Olimpiți di cama analtul livelˮ. Lotlu ali Românie la astrițearea ți va s-bitiseascâ tu 11 di agustu easti adrat ditu 106 sportivi.
Autor: Corina Cristea
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan
droni, Agiocurli Olimpiti Paris 2024, Klaus Iohannis, MApN, Arusia, Team Romania
