Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 20.03 – 26.03.2022
Summituri tru contextul a polimlui ditu Ucraina
Corina Cristea, 26.03.2022, 10:40
Summituri tru contextul a polimlui ditu Ucraina
Ascumbuseari diplomatică fără preţedintu a dimocraţiilor occidintale, tru aestă stămănă, la Bruxelles, iu s’ţănură trei summituri didicate Ucrainei: al NATO, al Uniunii Europene şi a naima vărtoasi şapte văsilii industrializate. Lidirllii G7 căftară, tru ună declaraţie comună, ca Rusia s’tiñîsească apofasea a Curtillei Internaţionale di Justiţie ta s’dănăsească ntrăoară opearaţiunile militare tru Ucraina. Tru diclaraţie s’caftă, tutunăoară, ritrădzearea forţelor ruseşti, iar G7 tăxeaşti s’asiguripsească că sancţiunile băgati a Moscovăllei va s’hibă aplicate cu stricteţe. Tru cadrul a summitului NATO, Alianţa apufusi s’da agoiutoru suplimentar Ucrainăllei. Easti nai ma greaua criza di securitate ditu unu barnu, diclară șeful a organizaţiei, Jens Stoltenberg. Secretarul general a Alianţăllei, a curi mandat fu prilundzitu până la 30 yismăciuni 2023, spusi că patru năi grupuri di alumtă va s’hibă thimilliusiti tru România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, tru consolidarea alăntoru patru formate ţi suntu tru Polonia şi văsiliile baltiţi. Apofasea ari scupolu s’anvărtuseadză flancul estic al NATO di la Amarea Baltică la Amarea Lae. Liderllii a Alianței va s’ndreagă, tutunăoară, planuri tră crearea di forţe şi capacităţ suplimentare ninte di summitul a lor ditu cirişaru, cundille tu una diclaraţie, prezidintul a SUA, Joe Biden. Liderul di la Casa Albă vini tru aestă stămănă tru Europa tră s’llia parti, la Bruxelles, la summiturile menționate si tră s’ducă tru Polonia, văsilie cătă cari s-ai ma mulță ditu arifugaţlli ditu Ucraina. Tru cadrul ali andamasi NATO, prezidintul Klaus Iohannis cundille că anvărtuşearea prezenţei aliate tru România la Amarea Lae şi pi tut flancul estic reprezintă un obiectiv strategic a Bucureștiului, ca apandisi la implicaţiile agresiunillei ruse tra securitateaa europenă şi euroatlantică.
Apofasi tră siguranța energetică a Europăllei
Impactul economic a polimlui ditu Ucraina, criza arifugaţlor şi siguranţa energetică a Europăllei, pi fondul a misurilor di ñicurari a dipendinţei andicra di Rusia – sunt temele agendăllei Consiliului European di la Bruxelles. Comisia Europeană va ca statele membre s’ancupără diadunu gaze naturale, tru scupoltu ti anvartuseari securitatea energetică a Uniunillei şi ta s’ñîcureadză dipendinţa di hidrocarburile ruseşti. Ună strategie tru aest sensu fu faptă publică ñiercuri di executivul comunitar, nintea reuniunillei di la Bruxelles a şefilor di stat şi di guvern ditu Uniunea Europeană. Un grup di lucru nau thimilliusitu va s’lucreadză ti parteneriate cu văsilii di nafoara spaţiului comunitar, iar activitatea aistei echipe va s’inspire ditu experienţa amintată tru kirolu a pandimiillei, cându fură ancuparati diadunu vaccinuri anti-COVID-19 tră tute statili membre, precizeadză Comisia Europeană. Tru logica ñîcurarillei dipendința di gazlu arusesc s’arădăpseaşti şi habarea a prezidintului Joe Bidin şi al şefăllei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mutrinda un acord tră suplimentarea transportului di gaz lichefiat cari yine tru Europa ditu Statele Unite. Tutunăoară, Bruxellesul va ca cathi cratu membru să s’asiguripsească că până la 1 brumaru are duri rezerve di gaze tră iarnă, di nai pţănu 80% ditu capacităţile proprii di anmagazinare, proporţie cari va s’crească diapoa la 90%, ditu iarna yinitoare. Tru idyiulu kiro, criza energetică genearată di polimlu ditu Ucraina ălli feaţi pi oficialii europeni să-și reconsidiră poziţia andicra di energia pi bază di cărbune. Inclusiv România, cari easti ma pţănu dipendintă di resursele energetice ditu Fedirația Rusă, s’ndredazi s’extragă ma multu cărbune.
Agiutoru tră arifugaţlli ditu Ucraina
Bruxellesul pripune majorarea cu 3,4 miliardi di euro a fondurlor distinate statelor membre cari apanghisescu arifugaţ ditu Ucraina. Păradzlli va s’agiungă maxusu tru văsiliile aflate la sinurlu cu aestă ţară – easti zborlu di Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, ama şi tru ateali cari aprukeară nai ma mari numiru di persoane tru raport cu populaţia a lor – Austria, Bulgaria, Cehia şi Estonia. Un comunicat a executivului comunitar precizeadză că, tru aist kiro, eforturli s’concentreadză pi protejarea a cilimeañiloru, accesul la educaţie, serviţii di sănătate, ama şi acces la locuri di lucru şi locuinţe. 10 milioane di ucraineni, dimi aproximativ un cirecu ditu populaţia Ucrainei, fură anănghisiţ să-şi alasaă locuinţele di itia a polimlui diclanşat di Rusia, tu 24 şcurtu. Ndauă sute di ñilli ditu aești tricură sinurlu tru România, iara tratamentul di cari s’hărsiră aoa fu apreciat unanim di partenerllii a Bucureştiului. Comisia Europeană apufusi s’pitreacă tru România o echipă cari s’evalueadză hărgili pe cari guvernul li avu cu arifugaţlli ucraineni şi s’ndreagă turlia di dicontare a aluştora. Di altă parte, executivul di la București ndreapsi un plan naţional tră agiutarea a arifugaţlor, șase grupuri di lucru va s’kivernisească problemele aţiloru cari apufusescu s’arămână tru România. Pisti sinuru, alumtili continuă. Intrată tru doilu mesu di polimu, Ucraina ţăni keptu a aputrusearillei faptă di armata ruse, victimi sunt di dauli părţă, iara pazarapserli di irini nu adusiră rezultati ti hairi.
Traian Băsescu, fostul prezidintu ali Românie, fu colaborator a Securitatillei
Fostul prezidintu ali Românie, Traian Băsescu fu colaborator a Securitatillei ca poliţie politică, apufusi, tru aestă stămănă, Analta Curtea di Casaţie şi Justiţie, cari ţănu aşi, pritu sentinţă difinitivă, apofasea a primei instanţe. Pi hiotea a kirolui, Consiliul Naţional tră Studierea Arhivelor Securitatillei lu verifică ma multi ori arada pe Traian Băsescu, iara aestu lo ună adiverinţă di necolaborare cu fosta Securitate, atea ditu soni tru 2014. Tru 2019, ama, anul tru cari Traian Băsescu fu aleptu europarlamentar, CNSAS constată, pi baza a născăntoru documente, că fostul prezidintu fu colaborator a Securitatillei. Tru ună primă reacţie, Traian Băsescu diclară că nu va s’comenteadza apofasea a Instanţei Supreme şi va s’facă dimersurile legale la CEDO.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
