Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 19.02 – 25.02.2023
Prezidentulu României, Klaus Iohannis, la summit-ul B9 di la Varșovia
Leyla Cheamil, 26.02.2023, 13:36
Unitatea și solidaritatea tră Ucraina suntu absolut esențiale și reprezentară arma secretă a văsiliiloru aliate, spusi șeful statului român, Klaus Iohannis, cari lo parti la reuniunea extraordituară a Formatului Bucureşti 9 organizată la Varșovia. Thimilliusitu tru 2015, după arăkearea ali Crimeei di către Rusia, la iniţiativa prezidentăloru ali Polonie şi Românie, Formatul nica acaţă tru isapi Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Ungaria. Rusia năpoi lu-adusi polimlu tru Europa, iara statele NATO di pi Flancul estic, andămusiti tru aestu format di coordonare a poziţiilor a noastre la nivel aliat, pi cari lu nkisimu diadunu cu preziditutulu ali Polonie tru 2015, easti tru prima linie a efortului di contracarare a efectelor negative a aluştui polimu fuvirosu, ţi nu ari dotu thimelliu, nica spusi Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis cundille tră ună prezenţă militară americană criscută, ama şi tră pregătirea unei strategii a SUA tră Amarea Lae. La reuniunea di la Varșovia eara viniţ și prezidentulu SUA, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Liderul di la Casa Albă ş’lo borgea s’veaglle văsiliili di pi Flancul estic al NATO, ti cari spusi că reprezintă prima linie di apărare contra ali Rusiei. Tu arada a lui, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declară că Ucraina lipseaşti s’hibă agiutată ahătu cătu ari ananghi şi că Rusia nu poate s’hibă alăsată să ştirbească securitatea ali Europă.
Un an di la aputrusearea ali Ucraină di cătră Rusia
Tru contextul că s-umplu, tru 24 di şcurtu unu anu di la debutul a ofensivei lansate di Rusia contra Ucrainei, ministrul român al Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, spusi că România ma largu va u ndrupască Ucraina atât cât va s’hibă ananghi, di itia că populu pistipseaşti tu unu sistem internaţional thimilliusitu pi reguli, emu nu pi agresiune. Conflictul ruso-ucrainean adusi nai ma marea dalgă di arifugaţ ditu Europa di la Doilu Polimu Mondial. România a fu văsilie di tranzit tră milioane di ucraineni cari fudziră ditu calea a polimlui, iara ună parti armasiră aoa, iu s’hărsescu di agiutorlu ti cari au ananghi. Di un an, România agiumsi a daua casă tră pisti ună sută di ñilli di arifugaţ ucraineni. Ași cum cundille și ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, România deadi agiutoru ali Ucraina agiutoru multidimensional, di adusi aminti şi licşurări ti purtarea aproapea 13 milioane di tonuri di yipturi ucrainene, licşurări economice, dischidirea di noi puncte di sinuru tră creșterea conectivității, asistență bilaterală tră susținerea imnaticlui european. Di altă parte, autoritățile di la București apufusiră s-curmă activitatea Centrului Rus tră Cultură şi Ştiinţă ditu România. Uidisitu cu unu comunicat al MAE, “pritu acţiunile dizvărtitit, centrul s-dipărtă iremediabil di obiectivele hireşti di anvărtuşeari a ligăturilor culturale şi s-alăxi, ti amărtie, truvună hălati di propagandă, dizinformare şi disculpare a crimilor di polimu ale Federaţie Rusă ditu Ucrainaˮ. Curmarea activitatillei Centrului va s’facă pănă nai ma amănatu la data di 20 august, până la cari lipseaşti s’hibă finalizate procedurile administrativi implicate di aestă misură.
Prezidenta Ripublicăllei Moldova, Maia Sandu, la București
Prezidenta Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) feaţi, gioi, ună vizită la București, la ună dzuuă după conferinţa statelor ditu formatul B9 şi după ancurajărli dimandati, la Varşovia, di la prezidentulu american, Joe Bidenu. Maia Sandu avu muabeti cu șeful statului român, Klaus Iohannis, atelli doi tricură tru arada ligăturli bilaterale şi proiectele comune. Liderul di la Chișinău haristusi a României tră agiutorlu constant, inclusiv tru contextul crizei energetice, iara prezidentulu Iohannis adusi aminti găilipserli di itia a fuvirserloru exterioare fără preţedentu la adresa aradăllei democratică ditu Republica Moldova. Şeful statului român deadi asigurări că Bucureștiul va s-arămâne vigilent andicra di acţiunile hibridi ale Rusiei și ma largu va s’ndrupască, susto, ti tiñisearea a suveranitatillei şi a integritatillei teritoriale ale Republicii Moldova, tru sinurli a llei pricunuscuti la nivel internaţional. Klaus Iohannis cundille că autorităţile proeuropene di la Chişinău kivernisiră cu isihie şi profesionalism provocările di iţi turlie ţi au scupolu s’curmă imnaticlu european aleptu di cetăţenii Republicii Moldova. Maia Sandu avu andamasi și cu premierul Nicolae Ciucă și cu prezidentulu Camerei Diputaţilor, Marcel Ciolacu.
Ti s’faţi cu canalul Bâstroe?
Tru aestă săptămână, România li spusi găilipserli tu ligătură cu inditiiliu ţi spunu că Ucraina viţină arămă canalul Bâstroe di la Dunăre, ţi tallie ună regiune di coastă comună, sensibilă ditu punct di videală ecologic, şi ntribă Kievul desi poate s’verifica locul a lucrărilor. Ucraina spusi, săptămâna tricută, că pescajul a pamporiloru cari trec pritu canalul Bâstroe fi ahăndusitu di la 3.9 metri la 6,5 metri. România şi spusi cil4stăsearea că iţi lucrare pe ruta fluvială ditu zona comună a Deltei Dunării poati s’bagă tu piriclliu ecosistemul ţi easti parti ditu Patrimoniul Mondial UNESCO şi li calcă tratatili internaţionale di protecţie a mediului. Oamini politiţ şi ună parte ali opinie publică româneşti s-asparu că Ucraina ari ahăndusită Bâstroe ma multu andicra di cătu lipseaşti, tră să-lu facă navigabil tră nave mari. Reuters noteadză că Ucraina poartă yipturi pi Bâstroe, di itia că dizvoltă rute alternative tră exporturile a llei, kiro tru cari accesul la porturile a llei di la Marea Neagră fu limitat di la invazia Rusiei. Premierlu liberal Nicolae Ciucă declarat că iţi abatere di la lucrări uzuale di znueari lipseaşti s’hibă limbidzătă. Tru arada a lui, prezidentulu Camerei Diputaţilor, social-dimocratul Marcel Ciolacu, spusi că protejarea Deltei Dunărillei nu s’negociadză. Ambasada Ucrainei la Bucureşti dimăndă că lucrările, disvărtiti exclusiv tru cadrul a sinurlui di stat a Ucrainei, suntu operaţiuni curente di znueari a calillei navigabile.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearia: Taşcu Lala
