Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 18.09 – 24.09.2022
Prezență românească la funeraliile di Londra
Daniela Budu, 27.09.2022, 20:36
Prezență românească la funeraliile di Londra
Prezidentulu Klaus Iohannis, custodele a Coroanăllei ali Românie, Margareta, şi principele consort Radu loară parti la Funeraliile de Stat a Văsiloañillei Elisabeta a II-a cari s-dizvărtiră luni la Londra. La nai ma mare adunare de lideri mondiali tru un singuru loc ditu istoria planetei, fură prezenți tru un total pisti 2.000 de căslisiţ, “După ţi lom parti la funeraliile de stat a Majestatillei a Llei Defuncte Văsiloanea Elisabeta a II-a, spun nica na oară, tru numa a popului român, tută a noastră compasiune tră aestă mari kirari”, angrăpsi Klaus Iohannis pi un singiru di socializare. Și Casa Regală a României pitricu un mesaj. ʺMajestatea Sa Margareta avu tru Văsiloanea Elisabeta a II-a, pi hiotea a kirolui, neise a banăllei a llei, un inegalabil agiutoru, model di cârmuire regală şi curayiu, un far luñinos. Văsiloanea Elisabeta fu totna prezentă tru bana a Familiei Regale române şi avu ună niacumtinată ligătură de familieʺ – cundille Casa Regală a României. Dolli descendenţă a Reginăllei Victoria, Elisabeta a II-a și fostul Văsille Mihai I ali Românie, ţi muri tru 2017, fură cusuriñi de gradul al III-lea. Iara năulu Văsille ali Marii Britanii, Charles al III-lea, easti un soţu aprukeatu al României. Năuntrul a Casăllei Nirlă, ţi u ari ca nicukiru actualul Suveran la Viscri, tru județul Brașov (centrul României), ambasadorul britanic Andrew Noble şi membri a comunitatillei feaţiră aţea ditu soni tiñiseari ti Majestatea Llei Văsiloanea Elisabeta a II-a.
Prezidentulu României la Adunarea Generală a ONU
La aţea di a 77-a Adunare Generală a ONU, dizvărtită New York, prezidentulu României, Klaus Iohannis, scoasi tru videală ananghea a niscantoru carii comune tru ligătură cu provocărli la nivel global, de la situaţia ditu Ucraina până la alxerli climatice i accesul la educaţie. Anamisa di temele zburăti eara şi securitatea energetică, iar Klaus Iohannis cundille că energia nu lipseaşti s’agiungă ună hălati di şantaj. Klaus Iohannis: “Securitatea energetică easti ună preocupare globală cari caftă cearei comune şi acţiuni responsabile. Lipseasti s’evităm filisearea ali energiei ca instrument de şantaj. Securitatea energetică necesită investiţii strategice tru surse regenerabile, tru energie nucleară, cu noi proiecte orientate spre viitor, precum reactoare modulare mici sau cu hidrogen. De asemenea, necesită preţuri la energie cari să fie accesibile cetăţenilor noştri. Legătura ditutre schimbările climatice, pace şi securitate ar trebui să fie mai proeminentă tru discuţiile noastre, inclusiv tru cadrul Consiliului de Securitate”.
La reuniunea de la New York, șefii de stat și de guvern au denunțat ditu nou invadarea Ucrainei, după anunțul Kremlinului privind mobilizarea parțială a rezerviștilor. “România va continua să sprijine Ucraina”, a declarat prezidentulu Klaus Iohannis tru plenul Adunării Generale a ONU şi amintit că Bucureștiul a oferit asistenţă umanitară directă celor pisti 2,3 milioane de refugiaţi ucraineni cari ne-au trecut graniţa tru cele șapte luni de război. Şeful statului a spus că nu există justificari tră agresiunea militară împotriva unui stat suveran, precizând tru același timp că democraţia şi drepturile universale ale omului sunt aspiraţii legitime tră trutreaga omenire. “România reiterează apelul către Rusia de a truceta imediat agresiunea împotriva Ucrainei şi de a-şi retrage complet toate forţele armate” – a transmis Klaus Iohannis.
Șeful diplomației române la andamasili di New York
După ţ Vladimir Putin deadi cumandu ti mobilizarea a sute de ñilli de ruşi tră s’alumtă tru Ucraina, miniştrii de Externe ditu Uniunea Europeană avură ună anadamasi de urgenţă ñiercuri, la New York. Tru ună Declaraţie, elli ondamnat sertu acţiunile recente de escaladare ale Rusiei tru contextul agresiunii ilegale, neprovocate şi nejustificate contra ali Ucraină. Tru cadrul ali reuniunii, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a condamnat tru termenii cei mai fermi acţiunile recente ale Kremlinului, inclusiv decizia de mobilizare parţială şi de organizare a referendumurilor ilegale tru regiunile ocupate ditu Ucraina vecină. Potrivit oficialului român, aceastia reprezintă o trucălcari a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei vecine, precum şi a dreptului internaţional, inclusiv a Cartei ONU şi a principiilor pe cari se fundamentează ordituea internaţională bazată pe reguli. De asemenea, Bogdan Aurescu a precizat că easti complet inacceptabilă folosirea ameninţării privind utilizarea armelor nucleare. Tot despre evoluţiile recente ditu Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii europene şi euroatlantice s-a discutat și la reuniunea tru formatul Bucureşti 9, organizată tru marja Adunării Generale a ONU. Bogdan Aurescu a evocat utilizarea B9 ca instrument util de coordonare transatlantică tru toată perioada de după declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Muabeţ tră energhie, carburanță şi tinii di cafi mesu
Tru kirolu anda premierul Nicolae Ciucă identifică, gioi, București, cu miniştrii Energiei ditu regiune soluții tră asigurarea resursilor di gaze la nivel regional, membrilli ali Comisie economiţi ditu Senatul a Româniillei zburără cu furnizorii de energie şi cu autorităţile ditu domeniu ti misurle băgati tru Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului cari reglementează piaţa di profil. Până va s’llia ună apofasi, ama, România arămâne codașă la misurle loate tră ñicurarea a impactului crizei ditu energie. Un raport adratu de un grup de analiză di Bruxelles spuni că tru kirolu anda Germania ahărdzi pisti 100 de miliarde de euro, tru România nota de plată easti de maş şapte miliarde de euro. Tru aestu kiro, partidele ditu coaliţia de guvernare s’akicăsiră s’prilundzească subvenţionarea păhălui ti carburantu la pompă până la inşita a anlui. Di altă parte, ministrul a Lucurlui, Marius Budăi, dimăndă că pensiile pot tra s’crească cu nai puţăn 10% de la 1 di yinaru. Iara cu sindicatele și patronatele, spune ministrul, vas a zburască ti ună crişteari a tiñiillei di cafi mesu minim brut pi văsilie. Aestu lucru tru condițiile tru cari Parlamentul European apufusi că statele membre, inclusiv România, lipseaşti s’garanteadză tiñii di cafi mesu minime cari da asiguripsescu a cetăţenilor un bănaticu tiñisitu, ţănânda isapea custusearea a banallei şi nivelu general a tiñiiloru di cafi mesu. Tru aestu kiro, tru România, tiñia di cafi mesu di mesi easti de 2.550 de lei brut, dimi niheamă pisti 500 de euro.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
