Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18.02-24.02.2024
"Habemus" calendaru electoralu!/ Doi añi di la âncurpillirea a Ucrainâllei... CSAT llia apofasi/ România giudică vâtâmarea a opozantului arus Alexei Navalnîi/ Hâbări buni ti româñilli ți ședu tu Spania/ Calificări la Agiocurli Olimpiți di Paris 2024
Tașcu Lala, 25.05.2024, 11:39
“Habemus” calendaru electoralu!
Dupâ multi pâzârâpseri, partidili ditu coaliţia la guvernari București agiumsirâ, ñiercuri, la unâ achicâseari tu ți mutreaști bâgarea deadun a niscântoru ditu alidzerli di estanu. Liderilli PSD şi PNL s-achicâsirâ ș-deadirâ tu șteari că scrutinlu local ş-ațelu europarlamentar va s-facâ, deadun, tu 9 di cirișaru, alidzerli prezidenţiali tu yizmâciuñi, iara ațeali ti Parlamentul național tu meslu andreu. Stabilitatea politicâ şi duțearea ma largu a actului di cumânduseari sunt argumentili PSD ş-PNL ti bâgarea deadun a alidzerilor.
Anda ti alidzerli locali, suțialu-dimocrațlli ș-liberalilli va s-aibâ listi ahoryea, la europarlamentari va s-aibâ unâ listâ deadunu, lucru ti nipistipseari aoa si șcurtu chiro, anda s-aspunea ehțrâ. Tora, PSD și PNL zburăscu di unâ “curbani ñicâ a ihtibarillei” ti sinferlu a româñilor. Opoziţia luyurseaști că easti neconstituţionalâ bâgarea deadun a alidzerilor europarlamentari cu ațeali locali.
Alianţa Dreapta Unitâ adratâ ditu USR, Forţa a Dreptâllei (unâ disidențâ liberalâ) ș-PMP (extraparlamentar) dzâsi că easti unu atacu la dimucraţíi, ți va s-da ta s-lu ancheadicâ filisindalui tuti loastrili legali. Alianţa ti Unirea/Fâțearea Unâ a Româñilor dzâsi, tu arada a llei, că dimucraţia fu ufițialu vâtâmatâ di liderilli PSD – Marcel Ciolacu ş-PNL – Nicolae Ciucă, pi cari âlli acuzâ că suntu dipiraț ta s-armânâ la puteari ti aesțâ dzați añi di, taha, stabilitati.
Doi añi di la âncurpillirea ali Ucrainâ… CSAT llia apofasi
Consiliul Supremu di Apârari a Vâsilillei fu adunatu di prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, stâmâna aesta, București. Tema di prota tesi – catandisea di securitati ditu reghiunea ali Amari Lai ș-ți va s-dzâcâ aestu lucru ti Româníi. Tu aestu contextu, membrilli CSAT loarâ misuri di fâțeari ma sânâtoasâ a forţilor armati româneșțâ, ama ș-unu setu di acţiuñi ti ânvârtușearea a sistemlui naţionalu di securitati ciberneticâ. Ti Româníi, polimlu ditu Ucraina viținâ țâni riscurli di incidenti ți potu sâ zñiseascâ teritoriul ş-cetăţeñilli, ama ş-pericolili tu ți mutreaști siguranța a navigaţillei tu Amarea Lai – s-aspusi tu Consiliul Supremu di Apârari a Vâsilillei. Ti ațea, membrilli a lui mutrirâ misurli loati, chiola, ti vigllearea ali integritati a teritoriului ş-a oamiñiloru și zburârâ di acţiuñili suplimentari ți vor adrari di cara catastisea di securitati s-feați ma lai tu reghiuni. Apufusirâ, tutnâoarâ, ca România s-ducâ ma largu lucurlu diplomatic tu ți mutreaști dânâsearea di câtâ Arusia a agresiunillei militarâ ditu Ucraina, ți ahurhi aoa ș-doi añi, tu dzuua di 24 di șcurtu 2022.
România giudică vâtâmarea a opozantului arus Alexei Navalnîi
Ministerlu românu di Externi s-adună dzâlili aesti cu ambasadorlu arus, București, ti moartea pi dinapandica, tu unâ ahapsi di la Țercul Polar, a politițianlui arus di opoziţíi di 47 di aíi, Aleksei Navalnîi. Câbatea ti moartea al Navalnîi u au mași autorităţli aruseșțâ – âlli dzâsi a diplomatlui reprezentantul a Ministerlui di Externi, ți câftă unâ investigaţíi transparentâ, independentâ ş-ți s-aibâ tuti detaliili tu ți mutreaști turlia cum muri. Fu adusâ aminti ș-borgea ți au autorităţli aruseșțâ ta s-âlli da a familillei trupul alu Aleksei Navalnîi. Tu Româníi, prezidentul Klaus Iohannis ş-alţâ analțâ demnitari româñi ş-aspusirâ anvirinarea ti moartea a politițianlui arus di opoziţíi. Iara dzăț di oamiñi s-dusirâ cu chitchi/lilici ş-țeri dinintea a scamnului ali Ambasadâ Aruseascâ di București, cu mesajlu “ti dimucraţíi lipseaști s-alumtămu totna!”.
Hâbări buni ti româñilli ți bâneadzâ tu Spania
Româñilli ți bâneadzâ tu Spania apruchearâ, stâmâna aesta, unâ hâbari bunâ: va s-poatâ s-aibâ, di estanu, diplo cetăţeníi, ași cum dzâsirâ, tu bitisita a andamusilor cu ufițiali di Madrid, prezidentul a Senatlui, Nicolae Ciucă, ş-prezidentul a Comisillei ti politica externâ, Titus Corlăţean. Guvernili aților dauâ vâsilii au, ama, te-a lucrari la niscânti aspecti tehniți, dzâsirâ aței doi. Ti itia aesta, documentul lipseaști s-hibâ parafat cu furnia a vizitâllei a premierlui spaniol, Pedro Sánchez, tu Româníi. Diplo cetăţenia easti unu subiectu di simasíi ti comunitatea di româñi ditu Spania. Tora, ei lipseaști s-tragâ mânâ di cetăţenia românească, ta s-u llia ațea a cratlui ibericu. Tora di oarâ, Spania ari achicâseri tu ți mutreaști cetățenia diplo mași cu vițiñilli a llei, Franţa ş-Portugalia. Româñilli suntu daua comunitati xeanâ ditu Spania, dupâ ațea marocanâ, ma s-acâțămu tu isapi numirlu a loru. Elli trecu di 1 milion.
Calificări la Agiocurli Olimpiți di Paris 2024
Naționala masculinâ di polo a Românillei s-duți la Agiocurli Olimpiți di Paris di veara aesta și, dupâ cum câdzu șcurtița, va s-facâ parti ditu Grupa A, deadun cu Croaţia, Italia, Gârția, Statili Uniti ş-Muntenegru. Echipa bitisi Campionatili Mondiali di melsu aestu Doha, tu Qatar, pi dzațea pozițíi ş-mași cara s-eara tu protili optu vrea s-putea s-aibâ asiguripsitu biletlu olimpicu. Africa di Notu, ți eara calificatâ, câțe eara nai ma buna echipâ di pi continentul a llei, dzâsi forfait ti Paris. Ași, România, echipa nai ma ghini clasatâ ditu ațeali necalificatili, alină pi tabloulu olimpicu. Pi di altâ parti, selecţionata femininâ a Românillei fu azvimtâ di formaţia a Japonillei, gioi, tu cirecurli di finalâ a Campionatilor Mondiali di tenis di masâ pi echipi, tu câsâbălu Busan, ditu Coreea di Notu. Busan, România u chiru medalia, ama, unâ oarâ cu intrata tu cirecuri, lo biletili ti Olimpiada di Paris.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipseara: Mirela Sima Biolan
