Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024
Mutări electorali/ Fugar avdzâtu, turnatu tu vâsilíi/ Reformi ditu PNRR amânati/ Protesti suțiali/ Diznău tu arenâ
Tașcu Lala, 25.05.2024, 11:54
Mutări electorali
Coaliţia suțial-liberalâ ți cumândâseaști tora tu Româníi lu aleapsi pi yiaturlu Cătălin Cîrstoiu, directorlu a unlui mari spital bucureştean, s-hibâ candidat comun la Primâria a Capitalâllei. Apofasea, datâ tu șteari stâmâna aesta, yini cu nai pţân trei meși ninti di alidzerli locali, cari va s-dizvârteascâ unâ oarâ cu ațeali europarlamentari, tu 9 di cirișaru. Cârstoiu va s-armânâ independentu ş-va s-hibâ agiutatu tu nai ma di simasíi astrițeari electoralâ ditu Româníi dupâ ațea prezidenţialâ di liderlli a organizaţiilor PSD ş-PNL Bucureşti, primarlu gheneral di ma ninti Gabriela Firea ş-ministrul di tora ali Energhíi, Sebastian Burduja.
Cathi unu di elli u avu umutea că va s-reprezintâ coaliţia tu alumta ti Bucureşti, ama coaliţia apufusi altuțiva. Alidzerli ti primării s-dizvârtescu tu un singur tur, pi minduita “ațelu ți amintâ llia tutu”, ași că yiaturlu Cârstoiu va s-aibâ unâ borgi greauâ, niscânțâ dzâcu că easti dipu imposibilâ, ațea ta s-lu azvingâ pi primarlu gheneral di tora, Nicuşor Dan, andrupâtu tu astrițearea ti unu nău mandat di Alianţa Dreapta Unitâ, adratâ ditu USR, PMP ş-Forţa a Dreaptâllei. Pi aesta, Biroulu Electoral Țentral nu vru s-u anyrâpseascâ tu alidzeri, ama Analta Curti di Casaţíi ş-Giustiţíi âlli deadi diznău ândrepturli. Maca unu independentu easti opţiunea PSD – PNL ti Bucureşti, unâ independentâ fu ș-alidzearea ti protlu loc pi lista comunâ di la evroparlamentari, Ramona Chiriac, şefa a Reprezentanţâllei ali Comisíi Evropeanâ tu Româníi. Ea apruche astrițearea, ama trapsi mânâ ma amânatu.
Fugar avdzâtu, turnatu tu vâsilíi
Siyura nu va s-poatâ s-candideadzâ la scrutinlu local primarlu di ma ninti a munițipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş. Stâmâna aesta, el fu turnatu nâpoi tu patridâ di autorități di Ghirmâníi, iu deadi s-ascapâ di pideapsa di ținți añi cu executari ți-lli di deadi di itia că lo arușfeti. Tu 24 di brumaru 2023, cu niheamâ chiro ninti s-hibâ spusâ giudicata, Cherecheş fudzi ditu vâsilíi. Ținți dzâli ma amânatu fu acâțatu, tu Bavaria. Şefa di la Giustiţíi, Alina Gorghiu, dzâsi că Ministerlu a llei lâ dadi asiguripseri a autorităţlor ditu Ghirmâníi ligati di condiţiili ditu hâpsanea tu cari Chiricheş fu ancllisu.
Altâ turlíi, condiţiili ditu hâpsăñlli româneşțâ suntu adusi aminti dipriunâ di fugarlli avdzâț, condamnaţ tu Româníi, dinintea a instanţilor ditu vâsiliili iu caftâ apanghiu. Ministerlu a Giustiţillei pripusi unâ ași-spusu Nomu a “fugarilor”, ți adavgâ unâ pideapsâ ți lâ llia libirtatea ațiloru ți nu nu voru ta s-adarâ pideapsa. Ş-pripusi nica, a condamnaţloru ți fudzirâ ditu vâsilíi s-lâ si bagâ zori s-pâlteascâ pâradzlli ti turnarea a loru tu patridâ. Anlu ți tricu, statlu român hârgiui cama di 10 miliuni di lei (2 miliuni di evradz) ti aduțearea tu vâsilíi a 800 di fugari.
Reformi ditu PNRR amânati
Unâ nauâ pâzârâpseari a Planlui Naţional di Redresari ş-Rezilienţâ nu mata poati s-facâ, ași că România lipseaști s-aibâ, pânâ tu augustu 2026, 400 di jaloani şi scupadz, facu tâmbihi experţâlli a Comisillei Evropeanâ. Ei dzâcu că Bucureştiul adră reformi di simasíi sum umbrela PNRR, tu dumenii cumu suntu: energhia, giustiţia, alumta contra arușfetillei şi sistemlu di pensii, ama armasi nâpoi la capitolili di prota thesi cata cum: reforma fiscalâ ş-guvernanţa corporativâ tu întreprinderili di stat. Comisia Evropeanâ easti gâilipsitâ ş-di livellu a defițitlui fiscal, ți s-aproachi di 7 proțenti, multu pisti ți lipsea s-facâ estanu. Tu apârarea a llei, chivernisea di Bucureşti dzâsi că avu cripări dupâ criza energheticâ, ligati di criştearea a inflaţillei, efectili a polimlui ditu Ucraina ică dânâseri tu singirlu di aprovizonari ş-deadi asiguripseri că tuti reformili pruvidzuti tu Planlu di Rezilienţâ va s-hibâ implementati.
Protesti suțiali
Tu mesea a stâmânâllei, salariaţlli a Poştâllei Românâ furâ, ti dauâ sâhăț, tu grevâ di avertismentu, nihârsiț di livelul di pâlteari. Reprezentanțâlli sindicali dzâcu că, cama di 60% ditu angajaţlli a poştâllei lucreadzâ pi unâ arugâ minimâ pi icunumíi ş-caftâ unâ crișteari di 400 di lei, dirmi 80 di evradz, ş-un sporu di fidelitati di 25%. Sindicatlu a lucrâtorilor poştali deadi tu șteari că, ma s-nu lâ si da ațea ți caftâ, va s-intrâ tu grevâ gheneralâ ti unu chiro fârâ vade. Cumândâsearea a companillei naţionalâ dzâți că, ahurhindalui cu meslu cirișaru, salariili va s-creascâ di arada cu 250 di lei. Protestul a poştaşilor s-adavgâ la ațeali fapti, luni, di angajaţlli a primăriilor di hori. Sindicatlu, cari îi reprezintâ pi ațelli 60 di ñilli di funcţionari dzâți că aeşțâ sunt singurlli ditu sistemlu bugetar armași la livellu di salarizari ditu 2021. Nihârsiț suntă ş-tu dumenea sanitarâ. Federaţia Solidaritatea Sanitarâ luyursești că criștearea salarialâ di 20 proțenti pripusâ di chivernisi ti pâltearea a gârdzâloru nu easti duri ş-andreapsi un referendum mutrindalui ahurhearea ali unâ grevâ gheneralâ.
Diznău tu arenâ
Românca Simona Halep, di isnafi armâneascâ, s-turnă, dupâ cama di unu an ş-giumitati, pi un teren di tenis, aclo iu nu avu acțes di itia a suspendarillei ti dopaj. Numirlu unu mondial di ma ninti, ți amintă ș-di dauâ ori Marli Şlem, giucă tu protlu turu Miami, turneu major, di 1000 di puncti, bircheavis a unlui wild cardu datu di organizatori. Halep fu azvimtâ di spanioloaica Paula Badosa, ama avu unu agiocu bun, ma multu tu protlu setu. Halep, 32 di añi, u lo ditu anchisitâ tu clasamentul WTA. Cazlu va s-alâxeascâ, vahi, regulamentul, ti sportivlli a curi lâ si așteardzi i lâ si ñicureadzâ suspendarea și s-poati s-llia nâpoi unâ parti ditu puncti. Tribunallu di Arbitraj Sportiv di Lausanne scâdzu di la 4 añi la 9 meși pideapsa ali Simoni, ași că ea poati ta s-toarnâ tu astrițeri nica ditu alunaru anlu ți tricu, iara tora vrea s-hibâ tu protili 100 di giucâtoari di pisti locu.
Autor: Ștefan Stoica
Apriduțearea: Mirela Sima Biolan
