Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 16-22 di cirişaru 2024
Apofasi di simasie tru CSAT / Anlu a tutălor alidzerloru / Prezidentulu ali Italie, voltă București / Premierlu ali Românie voltă tru Germania / Comisia Europeană faţi timbihi ali Românie / Sport la superlativ
Tașcu Lala, 24.06.2024, 14:58
Apofasi di simasie tru CSAT
Consiliul Suprem di Apărare a Văsiliillei apufusi, gioi, ca România s-da ali Ucraina un sistemtu di rachete sol-aer PATRIOT. Apofasea fu dimăndată pritu un comunicat ali Administraţie Prezidinţială. Cu ţi furñie: ʺcatandisea di securitati multu greauă tru Ucraina, di itia-a atacurloru constante şi cabaia multi ali Rusie contra a bănătorloru şi a infrastructurăllei ţivilă, maxus tu aţea energetică, cum şi consecinţele reghionale a aliştei catastisi, nica şi ti securitatea ali Românieʺ. Prezidenţillea cundille că donația s’faţi cu căftarea ti duţearea ninti a negocierilor cu aliațlli NATO aestă turlie România s’amintă un sistem antiaerian idyealui, hiinda ananghi aflarea ună cearei temporară di asiguripseari vulnerabilitatea operațională la cari s’agiumsi.
Prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelenski, spusi, că apofasea ali Românie ta s-da a văsiliillei a lui un sistem di apărare PATRIOT va lu-anvărtuşeadză scutlu di apărare aeriană ali Ucraina, cum şi securitatea tru tută Europă. România ari ancupărată, pănă tora, şapti sisteme PATRIOT, patru fură livrate, ditu cari dauă suntu operaţionale. Di altă parte, prezidentulu Klaus Iohannis hăbărisi a CSAT că ș-trapsi candidatura tră ipotisea di secretar general al NATO. Consiliul spusi că va s’andrupască peiru România candidature-a premierlui olandez Mark Rutte.
Anlu a tutăloru alidzerloru
Nu ari multu kiro di anda eara ndreapti alidzerli locale și europarlamentare pi 9 cirişaru, că coaliţia la guvernare tru România s-adună, stămâna aesta, tră să zburască ti data a yinitorlui scrutin – prezidenţial – tu hăvaia a niakicăserloru pi aestă anamisa di formațiuñili ţi suntu la puteari, PNL şi PSD. Liberalii vrea că aesti alidzeri să s-ţănă tu bitisita-a anlui, tru bumaru-andreu, kiro tru cari social-democraţlli cundilleadză s’hibă ţănută perioada, ţi fu apufusită tru coaliţie – ti meslu yismăciunu. PNL contra-argumentă că un scrutin tru prota giuitati a meslui yismăciuni poati s-lu mintească anlu scularu, a deapoa campania electorală poati s’hibă tu idyiulu kiro cu perioada di conţedii. Aduţemu aminti că, tut anlu aestu, româñilli va s’hibă griţ la urne și tră alidzearea a Parlamentului național.
Prezidentulu ali Italie, voltă București
Prezidentulu ali Italie, Sergio Mattarella, feaţi, ñiercuri, ună vizită ufiţială Bucureşti, iu avu muabeţ cu omologlu Klaus Iohannis şi cu prim-ministrul Marcel Ciolacu, tru cari cundille ligăturli bilaterale multu buni tru tuti planurli a văsiliillei a lui cu România, andreapti pritu ligături culturali ahăndoasi şi di prezenţa-a aţiloru dauă comunităţ italiană tru România, neise şi atea română tru Italia. Alăxerli comerciale bilaterale agiumsiră pi 20 miliardi di euro anlu ţi tricu – spusi Klaus Iohannis. Tutunăoară, caplu a statlui alăvdă participarea pi cari Italia u-avu şi va u-aibă tru yinitorlli añi la Poliţia Aeriană a NATO tru România. Tu arada-a lui, prezidentulu italian să spusi ca unu ţi ndrupaşti aprukearea pănu di mardzină ali Românie tru Schengen și năpoi lu spusi ca hiindalui un obiectiv indispensabilu extindirea ali Uniuni Europeană şi antrenarea văsiliiloru candidate tru aestu proţesu. La andamasea cu Sergio Mattarella, premierlu Marcel Ciolacu şi spusi, tu arada-a lui, haristusearea tră contribuţia statlui italian ti ţănearea-a aligăturloru româñilor cari studiadză, lucreadză şi băneadză tru Italia, cu văsilia di orighine şi cu limba română.
Premierlu ali Românie tru Germania
Guvernili ali Românie şi a landului Bavaria s-andămusiră, marţă, Munchen, tru ună andamasi comună, tra s’yiurtusească 25 di añi di ligături bilaterale. Să zbură ti anvărtuşearea a cooperarillei economică, suţială şi di securitate, părțile vulusindalui un Memorandum pe tema antreprenoriatului, IMM-urilor şi Start-Up-urilor. Ditu landurli germane, Bavaria easti nai important investitor şi partener comercial al României, cu un volum ti alăxerli comerciale di 8,3 miliardi di euro tu bitisita-a anlui tricutu. Marcel Ciolacu u spusi vrearea ca marli companii bavareze s’investească tru România. Iara premierlu bavarez cundille că unu di domeniile di cooperare a curi lipseaşti să-lli si da ună atenţie criscută easti aţelu ali industrie di apărare.
Comisia Europeană u faţi timbihi România
Comisia Europeană feaţi timbihi ufiţialu ti 8 ditu văsiliili a llei membri tu ligătură cu deficitili bugetare excesive. Anamisa di eaali easti şi România, cutugursită că nu avu ngătanu avertismentele di ma ninti ali Uniunii mutrindalui păradzlli slabu ufilisiţ. Tru 2020, România fu căndăsită tru Consiliul UE s’implementeadză salami meatri di corectare a dizechilibrului bugetar până tru 2022. Cu tuti aestea, s’aşteaptă că anlu ţi yini, s’aibă nai ma mari dificit ditu Uniune – 7% ditu PIB.
Sportu la superlativ
Naţionala di fotbal ali Românie nkisi tu antriţeari cu ună victorie superbă la EURO 2024 – 3-0 cu Ucraina, luni, pi Football Arena ditu Munchen, tru Grupa E. Preţedenta victorie la un Campionat European eara di aoa şi 24 di añi (3-2 cu Anglia). La anutari, David Popovici, pi iliia di maş 19 di añi, ș-feaţi şi elu, dibutul la Europenele di Belgrad cu malămă tru finala la 100 meatri liber, di ş-lu aărâ titlul amintatu aoa şi 2 añi, la Roma.
Autoru: Roxana Vasile
Armãnipsearea: Taşcu Lala
