Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 15.08 – 21.08.2021
Creaști numirlu a infectărloru tru România
Daniela Budu, 22.08.2021, 18:49
Persoanili vaccinati contra COVID-19 au riscu di moarti di 14 ori ma ñicu andicra di aţeali nivaccinate, riscu di internari și spitalizari la tearapie intensivă di 12 ori ma ñicu și riscu di infectari di 10 ori ma ñicu. Suntu rezultatili a protlui studiu mutrinda hăirea-a vaccinlui, adratu tru România, parastisitu di yeaturlu Valeriu Gheorghiță, coordonatorlu a campaniillei națională di vaccinare contra COVID-19. Tru condițiile tru cari tru dzălili ditu soni criscu cabaia multu numirlu di cazuri di infectari, yeaturlu feaţi diznău ună cllimari tră tiñisearea-a a meatriloru di protecţie şi feaţi urminie, diznău, vaccinarea, avânda tu videală că varianta Delta, prezentă şi tru România, easti multu ma contagioasă.
Valeriu Gheorghiţă spusi, la un postu di televiziune, că autorităţli s’aştipta la ună creaștiri a numirlui di cazuri, inclusiv a aţiloru greali, iara tendinţa va s’armănă ş-tru meslu ţi yini:
“Ari căbili multu mare ti nreghistrari ună creaștire a numirlui di cazuri şi s’agiundzemu, tu bitisita-a a meslui agustu, la cama di 900 di cazuri raportati tu ună dzuuă, iara tru a daua parti a meslui yismăciuni, la cama di 1.500-1.600 di cazuri, avânda tu videală băgarea tu practico meatrili di relaxare şi că varianta Delta agiudzi s’hibă dominantă. Ama nai cama importantu indicatoru easti aţelu ligatu di gravitati. Avem, ama, ună isapi tru aestă oară, ţi spuni că unu ditu doi români au unu grad di imunitati, ică post-lăngoari, ică post-vaccinari. Ditu datili a noastri, iasi tu videală că vaccinarea ñicureadză riscul di infecţie, cari ţi s’hibă turlia clinică di lăngoari di cari zburămu”.
Tru aţea ti mutreaşti vaccinarea, nica ditu prima dzuuă a aliştei stămână, autoritățli dimăndară că fu năstricutu praglu di ţinţi miliuñi di oamiñi vaccinaţ cu schema completă tru România.
Di altă parti, tru dzălili ditu soni, numirlu di cazuri di infectari nreghistră recorduri tra aeşţă ditu soni trei meşi, năstricăndalui dzăli arada praglu di 500 di infectări. Criscu emu numirlu a aţiloru internaţ la cama di ună ñille, a aţiloru ţi suntu la tearapie intensivă, emu a aţiloru cari kirură alumta cu viruslu.
România agiumsi pi creaștiri economică
Economia ali Românie anvăli keardirli ditu perioada di criză adusi di pandemie – dimăndă autoritățli. Uidisitu cu datili dimăndati di Institutlu Naţional di Statistică, Produsulu Internu Brut criscu tru trimestrul doi cu 13,6% andicra di idyea perioadă ditu 2020, iara tră proţlli şasi meşi a anluo avansul easti di 6,5%. Premierlu Florin Cîţu lugurseaşti că easti tra prota oară tru aeşţă 30 di ani cându creaștirea economică s’ndrupaşti pi investiţii şi nu pi consum.
Florin Cîţu: “Economia ali Românie năstricu criza economică tru maş unu an, hiinda nai cama rapidă revenire economică ţi u avu România după ună ahtari criză. Tra kirolu ţi yini am miraki ti dauă lucri: predictibilitate şi stabilitati tru banaa economică”.u
Ditu opoziţie, Partidlu Social Democrat spuni că avansul economic vrea s’hibă modestu raportat la nivelu di ma ninti a pandemiillei şi nu va s’dukească nica şi tru gechili a oamiñiloru di itia-a inflaţiillei mari. Inflație mari consemnată și di Oficiulu Europeanu di Statistică tra România. Eurostat dimăndă, ñiercuri că România fu una ditu văsiliili comunitari cu nai cama mari rată anuală a inflațiillei ti meslu ţi tricu – di 3,8%, andicra di 3,5 proţenti tru cirişaru.
Fudzearea ditu Afganistan
Tru kirolu anda catandisea ditu Afganistan, easti pi hală greauă, Ministerlu Afacerloru Externi di București dimăndă că Celula di criză interinstituţională ş’duţi ma largu lucurlu şi da asistenţă a cetăţeanilor români aflaţ pi teritoriul afgan. Dzălili aestea easti tru mplină disvărteari purtarea a aluştoru tru condiţii di sigurlăki. Tru un comunicat, MAE năpoi aduţi aminti că activitatea Ambasadăllei ali Românie tu Kabul fu curmată tru anlu 2019, dupu unu atentat cari asparsi multu greu casa-a misiunillei. Avânda tu videală ixichea a unei misiuni operațională tu Kabul și că Ambasada ali Românie di Islamabad u prilo reprezentarea a văsiliillei tru relația cu Afganistanlu, capacitatea di intervenție a aliştei misiuni tru Afganistan easti limitată — nica cundilleadză comunicatlu MAE. Ditu 2002 și până tora, cama di 32.000 di militari româñi loară parti tru teatrul di operațiuni ditu Afganistan. 27 ditu aeșţă muriră și cama di 200 fură pliguiţ tru ateali aproapea dauă dekenii di prezenţă ali askeri română tru aestă văsilie.
Pompieri români tru Gărţie
Aţelli 108 pompieri români cari s-alumtară cu foclu kiro di aproapea ună stămână tru Gărţie s-turnară acasă, iufură decoraţ şi niintaţ tru gradu. Tru cadurlu a ţeremoniillei, şeflu a Departamentului tra Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, lă haristusi a pompierilor tra profesionalismul şi curayilu ţi lu spusiră. Şi ministurlu di interne, Lucian Bodi, ălli hiritisi pompierlli şi lă spusi că acă f ună misiuni greauă, tuţ româñllii fură deadunu cu năşi.
Lucian Bodi: “Ştim că fu ună misiune epuizantă ti cari cadealihea va să zburască multu kiro di aoa şi nclo şi cari va s’armână ună matimă tră determinare, responsabilitate, solidaritati şi spirit di curbani. Domñilor, nă featîtu s’himu pirifañi pritu tutu ti adratu tru kirolu a misiunillei ditu Gărţie, pi hamunisia Evia, apustusită di mărli focuri di vegetaţie.”
Ti profesionalismul a pompierilor români şi curayilu ţi lu spusiră s’angrăpsi tru presa elenă, iara bănătorlli lă haristusiră tră agiutorlu ţi ălu deadiră. Nu tricu ună stămănă di la turnarea aluştoru tru văsilie, că unu altu detașamentu di pompieri români nkisi tu Gărţie tra s’agiută la astindzearea a incendiilor di păduri.
Olimpiţ tiñisiţ di prezidentulu Klaus Iohannis
România bitisi Agiocurli Olimpiţi di Tokyo cu patru medalii: una di malămă, la diplo vâsli feminin, şi trei medalii di asimi, la apală feminin, diplo rame masculin şi patru rame masculin. Aţelli nauă sportivi români medaliaţ fură tiñisiţ, București, di prezidentulu Klaus Iohannis. Șeflu a statlui lă spusi a aluştoru că nu ari spuneari ti tutu ţi adrară tra sportul românesc, acă născănti ori avură multi ambodyiuri şi nu cu ndriptati. România agiumsi pi loclu 46 tru clasamentul a medaliilor amintati Tokyo tru aestu an. Pareia avu unu numiru di 101 sportivi la 17 disţiplini sportivi.
Autoru:Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala