Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 14.11- 20.11.2021
Negocieri politiţi la București
Daniela Budu, 20.11.2021, 19:49
Negocieri politiţi la București
Dupu aproapea dauă săptâmâni di la ahurhita-a negocierilor PNL-PSD-UDMR, la București s’dimăndă că gioi, România va s’aibă un guvernu băgatu pi ipotisi. Ateali trei partidi politiţi avură ma largu şi aestă stămănă muabeţ mutrinda programul di guvernare și diblocară negocierli. După ţi social dimocraţllii exclusiră ca prezidentulu PNL, Florin Cîţu, s’hibă nominalizat tră un nou mandat di prim-ministru, liberalii apufusiră ca actualu ministru nterimar ali Apărari, Nicolae Ciucă, s’hibă pripus, diznău, premier. Ditu partea a social-dimocraţilor, pripunerea easti liderul a partidului, Marcel Ciolacu. El spusi, am, că nu s-apufusi cari va s’hibă primlu şef a Executivlui, la rotaţia a premierilor, ama că primlu partid cari va s’aibă aestu premier va s’da Ministerlu di Finanţe alăntui partid. Unăoară cu bitisearea-a programlui di guvernare, PNL, PSD şi UDMR va ss’poată să zburască pi structura şi componenţa noului executiv. Actuala criză politică di București alănci după ti Florin Cîţu, cari asiguripseaşti interimar şefia a Guvernului, fu demis, meslu ţi tricu, pritu moţiune di cenzură iniţiată di actualii parteneri di negociere şi votată di USR şi AUR. Dauă tentative nkisiti cama amanatu ti adrari a unui cabinet minoritar nu ndreapsiră ici ţiva.
Sistemlu sanitar ditu România ahurheaşti s’adille
Tu kirolu anda văsilii europene raportează numere record di infecții cu năulu coronavirus, iara Europa pari tru praglu di plăscăneari a unei naua dalgă a pandimiillei, tru România, emu cazurli noi di Covid, emu decesele asociati cu viruslu, scădzură și tru aestă săptămână. Lăndzidzărli, ama, armasiră di ordinlu a ñiilor, iar dicesele la aţelu a sutilor. Di aestă itie, scădzu numirlu a persoanelor internate și a aţiloru aflate tru catandisi greaua. Ma multu, sunt locuri elefteri la tearapie intensivă, iu tru kipita aliştei dalgă patru a pandemiillei numata avea niţi unu. Gioi, Institutul Național di Sănătate Publică dimăndă că pisti 89% ditu persoanele cari muriră ditu cauza Covid-19 tru România tru săptămână ditu soni eara nivaccinate. Di itia a apelurloru ună dupu alanti a autoritățlor, România năstricu cu zori, dupu aproapea 11 di meşi di la nkisita-a campaniillei di vaccinare anti-Covid, praglu di 7 miliuñi di persoane vaccinate cu schema completă.
Alargu di media a statelor UE și di obiectivlu a autorităților ta s’aibă dzaţi miliuñi di români vaccinați până la 1 di yismăciuni! Campania di vaccinare acătă diznău bănaticu tru aesti ditu soni stămăñi și ţănu tu idyea scară tendința și dzălele tricute cându s-apruke di 100 di mii di vaccinări ndzuua. Mulți spun că frixea di lăndzidzari, ama și imposibilitatea ta s’ducă la mall şi restaurant, iu accesul easti permis maş cu certificat veardi, ălli feaţi pi mulţă români s’acaţă calea ti ţentrele di imunizare. Avu contribut la loarea silă allei şi băgarea tru Parlament a unlui nomu cari reglementează ufilisearea a certificatului verdi la locul di lucru pi urnekea a niscăntoru state europene cari ălu băgară cu zori ti niscănti categorii di lucratori I tră tuţ lucrătorlli.
La Bucureşti, proiectul di nom easti cabaia disputat di partidile politiţi. Acă nu fu aprukeatu la Senat, Camera a Deputațlor easti cameră dicizională, ase că, car ava s’hibă votat tru andamasili aiştei di săptămâna yiniitoare, pe a curi arada di lucru easti, yini deapoa promulgarea și cama nclo publicaria tru Monitorul Oficial. După aesti jgllioati, actul normativ poati s’intră tru practico. Până atuţea, s’mindueasti că să s’facă luñina tru cazul a vaccinărilor fictive. Ma multe persoane, asistente și registratori, rețănuti di Direcţia Naţională Anticorupţie tru cazlu a eliberarillei a ñilli di certificate false di vaccinare tră ndauă sute di euro, fură arestate preventiv.
Europa, tgăilipsită di rata ñică di vaccinare ditu România
Aflatu gioi București tră discuții cu prezidentulu și autorități sanitare, comisarul european tră piața internă, Thierry Breton, căndăsi România s’bagă tru lucru certificatul verdi, pe cari multe state îl ufilisescu și feaţi apel la solidaritatea europeană, tră combaterea pandimiillei di COVID-19. Cu șeflu a statlui, Klaus Iohannis, comisarlu zbură, tru amprotusa, ti procesul di vaccinare contra a COVID-19. Prezidentulu pricunuscu că România lipseaşti s’ducă ma largu iruşi campania di vaccinare.
Tu arada a lui, Thierry Breton deadi asiguripseri că v s’ducă ma largu gaereţli la nivelul Comisiei Europene tru atea ţi mutreaşti combaterea pandemiillei şi cundille ti ufilisearea a tru una turlie uidisita di către statele membre a instrumentelor şi a mecanismelor create tru cadrul Uniunillei. Uiudisitu cu aestu, easti ananghi di curayiu politic tră implementarea a certificatlui veardi. Easti important s’hibă votat certificatul verdi. Da, easti important ca aestu s’hibă ufilisitu, căte ştim că, deadunu cu vaccinarea şi certificatul veardi, avem clleaia tra s’nă asiguripsimu bana şi, tutunăoară, s’himu parte tră aţea ţi easti important tră noi tuţ – comunitatea europeană, spusi Breton. Oficialul avu muabeti și cu autoritățile sanitare di București ti situația găilipsitoari di itia a COVID-19, lugursinda că rata scădzută di vaccinare baga tru piriclliu sănătatea românilor și easti “ună cheadica tru calea redresarille mplina a Româniillei și a Uniunillei Europene tru ansamblu”.
Ună nauă vizită Bruxelles
Șeflu a diplomației române, Bogdan Aurescu, lo parti, tru ahurhita aliştei stămână, la Bruxelles, la Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic, deadunu cu omologilli a lui ditu statele membre ale Uniunii şi ditu ateali partenere: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Tru cadrul a discuțiilor, ministrul sumlinie intensificaria angajamentului comun tră un parteneriat ambiţios cari s’ylipsească ananghea di redresare, consolidare a rezilienţei şi di ahănduseari a reformelor tru regiune. Bogdan Aurescu cundille că easti important s’hibă pricunoscute şi andrupăti nădiili europene şi eforturile tru direcţia integrării dipuse di statele asociate. Uidisitu cu MAE, ministrul român cundille tră idintificaria di opţiuni concrete tră intensificaria cooperării sectoriale tru domeniile transportului, energiei, economiei veardi, fisea di anvărliga, comerţului şi investiţiili.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala
